ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3368/2011
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3368/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Din
examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în
judecată, reclamanta SC M.P. SRL Galați prin lichidator S.P. de Insolvență A. Ipurl
a promovat acțiune în anulare, în contradictoriu cu pârâta SC R.G. SRL,
solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii
A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a susținut ca un prim motiv că Hotărârea A.G.A. nr. 2 din
7 octombrie 2008 este lovită de nulitate absolută prin încălcarea normelor
privitoare la convocare, că este contrară legii și actului constitutiv al
societății și cuprinde măsuri nelegale, invocând în susținerea cererii,
dispozițiile art. 196, art. 132, art. 195 alin. (3) și art. 192 alin. (2) din
Legea nr. 31/1990.
Pârâta SC R.G.
SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, iar pe cale de
excepție, a solicitat să se constate lipsa semnăturii reprezentantului legal al
reclamantei, lipsa calității de reprezentant al avocatului ales F.M., precum și
lipsa calității de reprezentant al lichidatorului SC M.P. SRL Galați, excepții
respinse ca nefondate de această instanță la data de 2 aprilie 2009.
Prin sentința
civilă nr. 20/CC din 12 martie 2010, Tribunalul Galați a admis acțiunea
reclamantei și a dispus anularea Hotărârii nr. 2 din 07 octombrie 2008 a SC
R.G. SRL ca netemeinică și nelegală.
Pentru a
pronunța această soluție, prima instanță a reținut că SC M.P. SRL este asociat
majoritar al' SC R.G. SRL și acest asociat nu a fost convocat la adunarea
generală în care s-a adoptat hotărârea nr. 2 din 7 octombrie 2008.
Din înscrisurile
depuse la dosarul cauzei, s-a reținut că asociații au fost convocați la
adunarea generală prin scrisoare recomandată și convocator din data de 24
septembrie 2008 pentru data de 6 octombrie 2008 ora 10,00 și că se
reprogramează adunarea generală a asociaților în data de 7 octombrie 2008 ora
10,00, conform convocatorului comunicat.
Din
cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 7 octombrie 2008 rezultă că
asociatul SC M.P. SRL Galați nu s-a prezentat, iar din probele administrate,
s-a reținut că reclamantei nu i-au fost transmise documentele referitoare la
convocarea A.G.A.
Un alt aspect
de nelegalitate reținut este cel al convocatorului cu ordinea de zi pentru
adunarea generală. Astfel, potrivit convocatorului care poartă numărul de
înregistrare din 23 septembrie 2008, ordinea de zi cuprinde trei puncte și
anume: 1) aprobarea programului de activități al societății, 2) participarea la
concursul de acordare a licențelor audiovizuale și 3) diverse.
În procesul-verbal
al adunării generale din data de 07 octombrie 2008, când s-a adoptat Hotărârea
A.G.A. nr. 2, rezultă că s-a propus de unul dintre asociații prezenți ca la
pct. 3 Diverse din ordinea de zi să se adauge alte două puncte, respectiv :
modificarea art. 11 din contractul de societate și permisiunea asociaților SC
R.G. SRL de a fi administratori și/sau asociați în alte societăți de
comunicație audio vizuală, precum și cesionarea licenței audio vizuale.
Procedând
la modificarea ordinei de zi fată de cea din convocator, s-a constatat
încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (6) din Lege care prevăd ce trebuie să
cuprindă convocatorul, printre care inclusiv mențiunea explicită a tuturor
problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării.
Un alt motiv
de nelegalitate al Hotărârii nr. 2 din 7 octombrie 2008 îl constituie acela că
s-a trecut pe ordinea de zi și modificarea contractului de societate, or,
potrivit art. 192 alin. (2) din Lege, pentru a hotărî aceasta, era necesar
votul tuturor asociaților, iar hotărârea s-a luat cu votul și participarea numai
a doi asociați, lipsind trei asociați dintre care unul majoritar.
Un alt motiv de neegalitate al Hotărârii
nr. 2 din 7 octombrie 2008 s-a reținut a fi acela că această hotărâre este
contrară legii și actului constitutiv al societății și cuprinde măsuri în lipsa
consimțământului asociaților. Prin cele adoptate la art. 4 au fost luate măsuri
de desființare a scopului pentru care s-a constituit societatea și implicit
principalul obiect de activitate al societății cu consecința prejudicierii
interesului asociatului majoritar, în condițiile în care s-a făcut dovada că SC
R.G. SA are ca obiect principal de activitate și scop al înființării,
conceperea, producerea și emiterea de programe și informații prin mijloace de
radiodifuziune.
Prin art. 4 al Hotărârii A.G.A. nr. 2
din 7 octombrie 2008 s-a hotărât cesionarea licenței audiovizuale la un preț
rezonabil și s-au împuternicit singuri cei doi asociați prezenți la acea
adunare generală, să negocieze și să încheie contractul de cesiune a licenței
la prețul pe care îl vor considera ei rezonabil.
S-a mai
reținut că scopul vădit de prejudiciere a interesului asociatului majoritar SC
M.P. SRL și încălcarea legii este dovedit de împrejurarea că s-a și constituit
de către cei doi asociați, o altă societate tot la data de 07 octombrie 2008,
cu denumirea SC R.G.M. SRL înmatriculată la O.R.C. Galați sub nr. J/17/1876 din
07 octombrie 2008 și căreia i-au cesionat licența.
Conform art. 132 alin. (1) din Lege,
sunt obligatorii și produc efecte hotărârile A.G.A. luate în limitele legii sau
actului constitutiv, iar luarea unei hotărâri de vânzare a licenței cu
consecința prejudicierii patrimoniale a societății și a anulării obiectului ei
de activitate, cu încălcarea flagrantă a legii și în lipsa manifestării de
voință, a consimțământului tuturor asociaților reprezintă lipsa voinței însăși
a societății, iar în lipsa consimțământului SC M.P. SRL Galați, s-a apreciat că
sancțiunea este nulitatea absolută a acestei hotărâri A.G.A.
Împotriva sentinței
primei instanțe, a formulat apel pârâta SC R.G. SRL, iar prin Decizia nr. 105/A
din 16 decembrie 2010, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială,
a admis apelul, a schimbat sentința apelată, în sensul
admiterii
în parte a acțiunii reclamantei și a anulat în parte Hotărârea A.G.A. nr. 2 din
7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL, numai în ce privește art. 3 și 4 din cuprinsul
acesteia.
În motivarea
soluției pronunțate, s-a reținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că
asociatul SC SC M.P. SRL SRL nu a fost convocat la adunarea generală, reținând
că nu s-a depus de către pârâtă plicul restituit de către firma de mesagerie SC
M.E. SRL, fără a pune în discuție necesitatea completării probatoriului sau
fără a dispune completarea probatoriului în condițiile art. 129 alin. (5) C.
proc. civ.
Din examinarea
probatoriului, s-a reținut că apelanta a convocat pe intimată, expediind
convocatorul la data de 26 septembrie 2008 prin intermediul firmei de curierat SC
M.E. SRL, însă plicul conținând convocatorul a fost returnat la data de 26
septembrie 2008, întrucât în urma avizării nu a fost ridicat de către
destinatar, rezultând așadar că nu se poate reține nulitatea Hotărârii A.G.A. nr.
2 din 07 octombrie 2008 pentru lipsa totală a convocării.
Analizând
respectarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, care indică
faptul că în convocator trebuie arătată ordinea de zi, s-a reținut că în
cuprinsul acestuia ordinea de zi a fost stabilită după cum urmează: 1.
aprobarea programului de activități al societății; 2. participarea la concursul
de acordare al licențelor audiovizuale și 3. diverse.
Prin Hotărârea
A.G.A. nr. 2 din 07 octombrie 2008 a cărei anulare se solicită, s-au aprobat în
unanimitate pct. 1 și 2, s-a aprobat în unanimitate și pct. 3 în sensul că s-a
aprobat modificarea art. 11 din contractul de societate în sensul că asociații
din SC R.G. SRL pot fi asociați/administratori și în alte societăți de
comunicație audio-vizuale și s-a adoptat și un pct. 4 prin care se aprobă
cesiunea licenței audiovizuale către un terț cu obiect de activitate similar,
la un preț rezonabil.
S-a constatat
astfel faptul că, asociații prezenți la A.G.A. din 07 octombrie 2008 au
stabilit asupra unor chestiuni netrecute în convocator la art. 3 și 4 din
hotărâre.
În ceea
ce privește art. 3 din Hotărârea A.G.A. nr. 2/2008, s-a reținut că modificarea
statutului este prea importantă ca să fie cuprinsă în sfera pct. 3 din
convocator „Diverse" și, de altfel, chiar pârâta a arătat în motivele de
apel că prin ea s-au încălcat dispozițiile art. 117 alin. (7) din Legea
31/1990.
în ceea
ce privește art. 4 din Hotărârea A.G.A. nr. 2/2008, s-a reținut faptul că prin
aceasta s-a autorizat cesiunea licenței audiovizuale, ceea ce are un impact
semnificativ asupra activității societății și că față de împrejurarea că pct. 2
al Ordinei de zi, respectiv participarea la concursul de acordare a licențelor
audiovizuale, a fost aprobat, nu se poate aprecia că acesta s-ar circumscrie pct.
3 al ordinei de zi indicate în convocator - „Diverse".
S-a mai
reținut că în condițiile în care nu se constată cauze de nulitate ale întregii
hotărâri și nici cauze de nulitate ale art. 1 și 2 din hotărârea A.G.A. în
discuție, sancțiunea nulității se va aplica numai pentru art. 3 și 4 din
această hotărâre.
Împotriva deciziei
sus menționate, a declarat recurs pârâta SC R.G. SA prin administrator Judiciar
S. Sprl Galați, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în
temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea spre
rejudecarea cauzei unei alte instanțe egală în grad. Prin precizările depuse la
data de 10 octombrie 2011, recurenta a procedat la restructurarea motivelor de
recurs invocate inițial și a indicat ca și motiv de nelegalitate și motivul
prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ.
În argumentarea
motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta
a susținut, în esență, că instanța de apel nu a respectat limitele acțiunii cu
care a fost învestită instanța de fond, considerând că poate cerceta din oficiu
asupra altor motive de nulitate, cu încălcarea principiului disponibilității și
contradictorialității și s-a pronunțat asupra unui motiv de nulitate ce nu a
fost invocat prin cererea de chemare în judecată.
Astfel,
s-a susținut că deși prin cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat
temeiul de drept ca fiind art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, critica
acesteia a vizat doar faptul că nu ar fi existat o comunicare a convocării
transmisă în mod valabil, or, simpla referire la dispozițiile art. 195 alin.
(3) nu îndreptățeau instanța de apel la luarea în considerare a tuturor
motivelor de nulitate conținute de textul legal menționat.
În continuare,
a susținut recurenta că instanța de apel nu a înlăturat motivat apărările sale
esențiale, respectiv nu a arătat care ar fi fost opțiunile legale și statutare
pentru asociații prezenți, fie pentru a continua activitatea prin prelungirea
licenței, fie pentru salvarea unei valori economice, critică circumscrisă
cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
S-a mai susținut că instanța de apel a
ignorat aplicabilitatea dispozițiilor legale ce privesc dizolvarea judiciară,
respectiv art. 237 din Legea nr. 31/1990, detenninarea atribuțiilor legale ale
administratorului lui SC M.P. SRL în perioada 9 iunie-22 decembrie 2008,
posibilitățile legale și statutare ce ar fi fost la dispoziția lui SC R.G. SA,
pentru a convoca o nouă A.G.A. și în raport de aceste susțineri, analiza
completă a apărărilor privind lipsa sancțiunii nulității pentru nemenționarea
în ordinea de zi a problemei privind cesiunea licenței, aspecte încadrate în
motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. In
cadrul motivului prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ., s-a mai susținut
că instanța de apel nu a înlăturat motivat apărările privind necesitatea
actului de conservare, precum nu a sesizat nici incidența acestei instituții în
cauză.
Tot în
argumentarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.
civ., s-a susținut că instanța nu a stabilit efectele juridice posibile în
cazul depunerii și, respectiv, a nedepunerii de SC M.P. SRL a actelor necesare
prelungirii licenței.
S-a mai
susținut că instanța de apel nu a răspuns și nu a cercetat asupra motivelor de
apel VI și VII, nerăspunzând apărărilor formulate, critici încadrate în motivul
de recurs prevăzut
de pct. 7 al art. 304 C. proc. civ.
Astfel, a arătat recurenta că instanța nu a avut în vedere faptul că nu poate
fi opusă sancțiunea nulității decât în momentul în care cealaltă parte a fost
în măsură să își execute obligațiile ce îi reveneau cu bună-credință și s-a
reținut în mod greșit că SC R.G.M. SRL ar fi fost constituită în scopul
prejudicierii SC M.P. SRL.
Recursul
pârâtei SC R.G. SRL este nefondat, pentru considerentele ce urmează:
Motivul de
recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. are în vedere, controlul de
nelegalitate în ceea ce privește lipsa de temei legal a hotărârii atacate ori
încălcarea sau aplicarea greșită a legii de către instanță.
Examinând
recursul prin prisma criticilor formulate și în raport de această încadrare în
drept, înalta Curte reține că singura critică ce poate face obiectul analizei
instanței de recurs din perspectiva motivului de nelegalitate sus menționat o
constituie aplicarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990.
Astfel,
potrivit textului legal menționat, convocarea adunării se va face în forma
prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții speciale, prin
scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru
ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. Așa fiind, se constată că în mod
temeinic și legal, instanța de apel a reținut incidența în cauză a
dispozițiilor art. 195 alin. (3) din lege, în ceea ce privește nerespectarea
ordinei de zi trecută în convocator, prin adăugarea altor chestiuni la art. 3
și 4.
În
strânsă legătură cu cele reținute anterior, trebuie tăcută precizarea că în
ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia instanța ar fi depășit
limitele acțiunii cu care a fost învestită, prin analizarea altor motive de
nulitate decât cele arătate prin acțiune, din examinarea cererii de chemare în
judecată, se constată că reclamanta a indicat ca temei de drept dispozițiile art.
195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar din dezvoltarea motivelor acțiunii
rezultă că s-a criticat hotărârea A.G.A. atât sub aspectul convocării, cât și
pe aspectul nelegalității, prin raportare la dispozițiile art. 192 alin. (2)
din lege. Așa fiind, se constată că susținerea recurentei este nefondată,
neputând
fi reținută din această perspectivă nici incidența dispozițiilor art. 304 pct. 5
C. proc. civ., pe care de altfel le-a invocat doar prin precizările motivelor
de recurs și nici a prevederilor pct. 9 al art. 304 același cod.
Motivul
prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizează nelegalitatea hotărârii care
nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau
străine de natura pricinii.
Analizând
criticile formulate, din perspectiva nemotivării susținute de recurentă, se constată
că instanța de apel a răspuns în fapt și în drept susținerilor formulate, iar
argumentele reținute au condus în mod logic la soluția cuprinsă în dispozitiv.
în apel, instanța a examinat criticile aduse sentinței primei instanțe, ca
instanță de control judiciar, fără să fie necesar să reia alte chestiuni decât
cele criticate fiind evident că devolutiunea nu este nelimitată. De altfel,
ceea ce critică recurenta, respectiv faptul că instanța nu a arătat care ar fi
fost opțiunile legale și statutare pentru continuarea activității sau pentru
salvarea unei valori economice, necesitatea actului de conservare, precum și
efectele juridice posibile în cazul depunerii sau nedepunerii de către SC M.P.
SRL a actelor necesare, sunt chestiuni ce nu intră în atribuțiile instanței,
aceasta neavând obligația de a oferi părților răspunsuri la ipotezele și
întrebările formulate. în plus față de cele reținute anterior, analiza acestor
aspecte de către instanța de recurs este evident că excede dispozițiilor legale
ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, vizând chestiuni de
fapt ce pot ține de netemeinicia hotărârii și nu de nelegalitatea acesteia.
Referitor
la nemotivarea și necercetarea de către instanța de apel a susținerilor privind
constituirea societății SC R.G.M. SRL și a apărărilor formulate prin
concluziile scrise depuse la prima instanță de către reclamantă, se constată a
fi de asemenea nefondate, având în vedere argumentele reținute de instanță în
constatarea nulității art. 3 și 4 din hotărârea A.G.A., ce tăceau de prisos
examinarea acestor critici.
Pe cale de
consecință, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C.
proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
ca nefondat recursul declarat de pârâta SC R.G. SA prin administrator Judiciar
S. Sprl Galați împotriva Deciziei nr. 105/A din 16 decembrie 2010 pronunțată de
Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2011.