ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3368/2011

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta SC M.P. SRL Galați prin lichidator S.P. de Insolvență A. Ipurl a promovat acțiune în anulare, în contradictoriu cu pârâta SC R.G. SRL, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL. În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut ca un prim motiv că Hotărârea A.G.A. nr. 2 din 7 octombrie 2008 este lovită de nulitate absolută prin încălcarea normelor privitoare la convocare, că este contrară legii și actului constitutiv al societății și cuprinde măsuri nelegale, invocând în susținerea cererii, dispozițiile art. 196, art. 132, art. 195 alin. (3) și art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.

Pârâta SC R.G. SRL a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, iar pe cale de excepție, a solicitat să se constate lipsa semnăturii reprezentantului legal al reclamantei, lipsa calității de reprezentant al avocatului ales F.M., precum și lipsa calității de reprezentant al lichidatorului SC M.P. SRL Galați, excepții respinse ca nefondate de această instanță la data de 2 aprilie 2009. Prin sentința civilă nr. 20/CC din 12 martie 2010, Tribunalul Galați a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea Hotărârii nr. 2 din 07 octombrie 2008 a SC R.G. SRL ca netemeinică și nelegală. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că SC M.P. SRL este asociat majoritar al' SC R.G.

SRL și acest asociat nu a fost convocat la adunarea generală în care s-a adoptat hotărârea nr. 2 din 7 octombrie 2008. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, s-a reținut că asociații au fost convocați la adunarea generală prin scrisoare recomandată și convocator din data de 24 septembrie 2008 pentru data de 6 octombrie 2008 ora 10,00 și că se reprogramează adunarea generală a asociaților în data de 7 octombrie 2008 ora 10,00, conform convocatorului comunicat. Din cuprinsul procesului-verbal încheiat la data de 7 octombrie 2008 rezultă că asociatul SC M.P. SRL Galați nu s-a prezentat, iar din probele administrate, s-a reținut că reclamantei nu i-au fost transmise documentele referitoare la convocarea A.G.A.

Un alt aspect de nelegalitate reținut este cel al convocatorului cu ordinea de zi pentru adunarea generală. Astfel, potrivit convocatorului care poartă numărul de înregistrare din 23 septembrie 2008, ordinea de zi cuprinde trei puncte și anume: 1) aprobarea programului de activități al societății, 2) participarea la concursul de acordare a licențelor audiovizuale și 3) diverse. În procesul-verbal al adunării generale din data de 07 octombrie 2008, când s-a adoptat Hotărârea A.G.A. nr. 2, rezultă că s-a propus de unul dintre asociații prezenți ca la pct. 3 Diverse din ordinea de zi să se adauge alte două puncte, respectiv : modificarea art. 11 din contractul de societate și permisiunea asociaților SC R.G.

SRL de a fi administratori și/sau asociați în alte societăți de comunicație audio vizuală, precum și cesionarea licenței audio vizuale. Procedând la modificarea ordinei de zi fată de cea din convocator, s-a constatat încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (6) din Lege care prevăd ce trebuie să cuprindă convocatorul, printre care inclusiv mențiunea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul dezbaterii adunării. Un alt motiv de nelegalitate al Hotărârii nr. 2 din 7 octombrie 2008 îl constituie acela că s-a trecut pe ordinea de zi și modificarea contractului de societate, or, potrivit art. 192 alin. (2) din Lege, pentru a hotărî aceasta, era necesar votul tuturor asociaților, iar hotărârea s-a luat cu votul și participarea numai a doi asociați, lipsind trei asociați dintre care unul majoritar.

Un alt motiv de neegalitate al Hotărârii nr. 2 din 7 octombrie 2008 s-a reținut a fi acela că această hotărâre este contrară legii și actului constitutiv al societății și cuprinde măsuri în lipsa consimțământului asociaților. Prin cele adoptate la art. 4 au fost luate măsuri de desființare a scopului pentru care s-a constituit societatea și implicit principalul obiect de activitate al societății cu consecința prejudicierii interesului asociatului majoritar, în condițiile în care s-a făcut dovada că SC R.G. SA are ca obiect principal de activitate și scop al înființării, conceperea, producerea și emiterea de programe și informații prin mijloace de radiodifuziune. Prin art. 4 al Hotărârii A.G.A.

nr. 2 din 7 octombrie 2008 s-a hotărât cesionarea licenței audiovizuale la un preț rezonabil și s-au împuternicit singuri cei doi asociați prezenți la acea adunare generală, să negocieze și să încheie contractul de cesiune a licenței la prețul pe care îl vor considera ei rezonabil. S-a mai reținut că scopul vădit de prejudiciere a interesului asociatului majoritar SC M.P. SRL și încălcarea legii este dovedit de împrejurarea că s-a și constituit de către cei doi asociați, o altă societate tot la data de 07 octombrie 2008, cu denumirea SC R.G.M. SRL înmatriculată la O.R.C. Galați sub nr. J/17/1876 din 07 octombrie 2008 și căreia i-au cesionat licența. Conform art. 132 alin. (1) din Lege, sunt obligatorii și produc efecte hotărârile A.G.A.

luate în limitele legii sau actului constitutiv, iar luarea unei hotărâri de vânzare a licenței cu consecința prejudicierii patrimoniale a societății și a anulării obiectului ei de activitate, cu încălcarea flagrantă a legii și în lipsa manifestării de voință, a consimțământului tuturor asociaților reprezintă lipsa voinței însăși a societății, iar în lipsa consimțământului SC M.P. SRL Galați, s-a apreciat că sancțiunea este nulitatea absolută a acestei hotărâri A.G.A. Împotriva sentinței primei instanțe, a formulat apel pârâta SC R.G. SRL, iar prin Decizia nr. 105/A din 16 decembrie 2010, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a admis apelul, a schimbat sentința apelată, în sensul admiterii în parte a acțiunii reclamantei și a anulat în parte Hotărârea A.G.A.

nr. 2 din 7 octombrie 2008 a SC R.G. SRL, numai în ce privește art. 3 și 4 din cuprinsul acesteia. În motivarea soluției pronunțate, s-a reținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că asociatul SC SC M.P. SRL SRL nu a fost convocat la adunarea generală, reținând că nu s-a depus de către pârâtă plicul restituit de către firma de mesagerie SC M.E. SRL, fără a pune în discuție necesitatea completării probatoriului sau fără a dispune completarea probatoriului în condițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ. Din examinarea probatoriului, s-a reținut că apelanta a convocat pe intimată, expediind convocatorul la data de 26 septembrie 2008 prin intermediul firmei de curierat SC M.E. SRL, însă plicul conținând convocatorul a fost returnat la data de 26 septembrie 2008, întrucât în urma avizării nu a fost ridicat de către destinatar, rezultând așadar că nu se poate reține nulitatea Hotărârii A.G.A.

nr. 2 din 07 octombrie 2008 pentru lipsa totală a convocării. Analizând respectarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, care indică faptul că în convocator trebuie arătată ordinea de zi, s-a reținut că în cuprinsul acestuia ordinea de zi a fost stabilită după cum urmează: 1. aprobarea programului de activități al societății; 2. participarea la concursul de acordare al licențelor audiovizuale și 3. diverse. Prin Hotărârea A.G.A. nr. 2 din 07 octombrie 2008 a cărei anulare se solicită, s-au aprobat în unanimitate pct. 1 și 2, s-a aprobat în unanimitate și pct. 3 în sensul că s-a aprobat modificarea art. 11 din contractul de societate în sensul că asociații din SC R.G. SRL pot fi asociați/administratori și în alte societăți de comunicație audio-vizuale și s-a adoptat și un pct. 4 prin care se aprobă cesiunea licenței audiovizuale către un terț cu obiect de activitate similar, la un preț rezonabil.

S-a constatat astfel faptul că, asociații prezenți la A.G.A. din 07 octombrie 2008 au stabilit asupra unor chestiuni netrecute în convocator la art. 3 și 4 din hotărâre. În ceea ce privește art. 3 din Hotărârea A.G.A. nr. 2/2008, s-a reținut că modificarea statutului este prea importantă ca să fie cuprinsă în sfera pct. 3 din convocator „Diverse" și, de altfel, chiar pârâta a arătat în motivele de apel că prin ea s-au încălcat dispozițiile art. 117 alin. (7) din Legea 31/1990. în ceea ce privește art. 4 din Hotărârea A.G.A.

nr. 2/2008, s-a reținut faptul că prin aceasta s-a autorizat cesiunea licenței audiovizuale, ceea ce are un impact semnificativ asupra activității societății și că față de împrejurarea că pct. 2 al Ordinei de zi, respectiv participarea la concursul de acordare a licențelor audiovizuale, a fost aprobat, nu se poate aprecia că acesta s-ar circumscrie pct. 3 al ordinei de zi indicate în convocator - „Diverse". S-a mai reținut că în condițiile în care nu se constată cauze de nulitate ale întregii hotărâri și nici cauze de nulitate ale art. 1 și 2 din hotărârea A.G.A. în discuție, sancțiunea nulității se va aplica numai pentru art. 3 și 4 din această hotărâre. Împotriva deciziei sus menționate, a declarat recurs pârâta SC R.G.

SA prin administrator Judiciar S. Sprl Galați, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei recurate și trimiterea spre rejudecarea cauzei unei alte instanțe egală în grad. Prin precizările depuse la data de 10 octombrie 2011, recurenta a procedat la restructurarea motivelor de recurs invocate inițial și a indicat ca și motiv de nelegalitate și motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. În argumentarea motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta a susținut, în esență, că instanța de apel nu a respectat limitele acțiunii cu care a fost învestită instanța de fond, considerând că poate cerceta din oficiu asupra altor motive de nulitate, cu încălcarea principiului disponibilității și contradictorialității și s-a pronunțat asupra unui motiv de nulitate ce nu a fost invocat prin cererea de chemare în judecată.

Astfel, s-a susținut că deși prin cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat temeiul de drept ca fiind art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, critica acesteia a vizat doar faptul că nu ar fi existat o comunicare a convocării transmisă în mod valabil, or, simpla referire la dispozițiile art. 195 alin. (3) nu îndreptățeau instanța de apel la luarea în considerare a tuturor motivelor de nulitate conținute de textul legal menționat. În continuare, a susținut recurenta că instanța de apel nu a înlăturat motivat apărările sale esențiale, respectiv nu a arătat care ar fi fost opțiunile legale și statutare pentru asociații prezenți, fie pentru a continua activitatea prin prelungirea licenței, fie pentru salvarea unei valori economice, critică circumscrisă cazului de modificare prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc.

civ. S-a mai susținut că instanța de apel a ignorat aplicabilitatea dispozițiilor legale ce privesc dizolvarea judiciară, respectiv art. 237 din Legea nr. 31/1990, detenninarea atribuțiilor legale ale administratorului lui SC M.P. SRL în perioada 9 iunie-22 decembrie 2008, posibilitățile legale și statutare ce ar fi fost la dispoziția lui SC R.G. SA, pentru a convoca o nouă A.G.A. și în raport de aceste susțineri, analiza completă a apărărilor privind lipsa sancțiunii nulității pentru nemenționarea în ordinea de zi a problemei privind cesiunea licenței, aspecte încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. In cadrul motivului prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc.

civ., s-a mai susținut că instanța de apel nu a înlăturat motivat apărările privind necesitatea actului de conservare, precum nu a sesizat nici incidența acestei instituții în cauză. Tot în argumentarea motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., s-a susținut că instanța nu a stabilit efectele juridice posibile în cazul depunerii și, respectiv, a nedepunerii de SC M.P. SRL a actelor necesare prelungirii licenței. S-a mai susținut că instanța de apel nu a răspuns și nu a cercetat asupra motivelor de apel VI și VII, nerăspunzând apărărilor formulate, critici încadrate în motivul de recurs prevăzut de pct. 7 al art. 304 C. proc. civ. Astfel, a arătat recurenta că instanța nu a avut în vedere faptul că nu poate fi opusă sancțiunea nulității decât în momentul în care cealaltă parte a fost în măsură să își execute obligațiile ce îi reveneau cu bună-credință și s-a reținut în mod greșit că SC R.G.M.

SRL ar fi fost constituită în scopul prejudicierii SC M.P. SRL. Recursul pârâtei SC R.G. SRL este nefondat, pentru considerentele ce urmează: Motivul de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. are în vedere, controlul de nelegalitate în ceea ce privește lipsa de temei legal a hotărârii atacate ori încălcarea sau aplicarea greșită a legii de către instanță. Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și în raport de această încadrare în drept, înalta Curte reține că singura critică ce poate face obiectul analizei instanței de recurs din perspectiva motivului de nelegalitate sus menționat o constituie aplicarea dispozițiilor art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990. Astfel, potrivit textului legal menționat, convocarea adunării se va face în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziții speciale, prin scrisoare recomandată, cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

Așa fiind, se constată că în mod temeinic și legal, instanța de apel a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 195 alin. (3) din lege, în ceea ce privește nerespectarea ordinei de zi trecută în convocator, prin adăugarea altor chestiuni la art. 3 și 4. În strânsă legătură cu cele reținute anterior, trebuie tăcută precizarea că în ceea ce privește susținerea recurentei potrivit căreia instanța ar fi depășit limitele acțiunii cu care a fost învestită, prin analizarea altor motive de nulitate decât cele arătate prin acțiune, din examinarea cererii de chemare în judecată, se constată că reclamanta a indicat ca temei de drept dispozițiile art. 195 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, iar din dezvoltarea motivelor acțiunii rezultă că s-a criticat hotărârea A.G.A.

atât sub aspectul convocării, cât și pe aspectul nelegalității, prin raportare la dispozițiile art. 192 alin. (2) din lege. Așa fiind, se constată că susținerea recurentei este nefondată, neputând fi reținută din această perspectivă nici incidența dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ., pe care de altfel le-a invocat doar prin precizările motivelor de recurs și nici a prevederilor pct. 9 al art. 304 același cod. Motivul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. vizează nelegalitatea hotărârii care nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Analizând criticile formulate, din perspectiva nemotivării susținute de recurentă, se constată că instanța de apel a răspuns în fapt și în drept susținerilor formulate, iar argumentele reținute au condus în mod logic la soluția cuprinsă în dispozitiv.

în apel, instanța a examinat criticile aduse sentinței primei instanțe, ca instanță de control judiciar, fără să fie necesar să reia alte chestiuni decât cele criticate fiind evident că devolutiunea nu este nelimitată. De altfel, ceea ce critică recurenta, respectiv faptul că instanța nu a arătat care ar fi fost opțiunile legale și statutare pentru continuarea activității sau pentru salvarea unei valori economice, necesitatea actului de conservare, precum și efectele juridice posibile în cazul depunerii sau nedepunerii de către SC M.P. SRL a actelor necesare, sunt chestiuni ce nu intră în atribuțiile instanței, aceasta neavând obligația de a oferi părților răspunsuri la ipotezele și întrebările formulate.

în plus față de cele reținute anterior, analiza acestor aspecte de către instanța de recurs este evident că excede dispozițiilor legale ce reglementează calea de atac extraordinară a recursului, vizând chestiuni de fapt ce pot ține de netemeinicia hotărârii și nu de nelegalitatea acesteia. Referitor la nemotivarea și necercetarea de către instanța de apel a susținerilor privind constituirea societății SC R.G.M. SRL și a apărărilor formulate prin concluziile scrise depuse la prima instanță de către reclamantă, se constată a fi de asemenea nefondate, având în vedere argumentele reținute de instanță în constatarea nulității art. 3 și 4 din hotărârea A.G.A., ce tăceau de prisos examinarea acestor critici.

Pe cale de consecință, pentru considerentele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul pârâtei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC R.G. SA prin administrator Judiciar S. Sprl Galați împotriva Deciziei nr. 105/A din 16 decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 noiembrie 2011.