ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 656/2011

Asupra recursului de față: Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Vrancea, sub nr. 1888/91 din 3 iunie 2007, reclamanta SC F.S. SRL București, în contradictoriu cu pârâta SC D. SRL Focșani, a solicitat obligarea acesteia la plata sumei de 100.000 lei Euro, contravaloarea în lei la data plății a prejudiciului cauzat de pârâtă ca urmare a exploatării fără drept a obiectului brevetului de invenție nr. 118746/46/2007 pentru perioada 30 aprilie 2007 - 30 iulie 2007. Tribunalul Vrancea, prin sentința civilă nr. 80 din 13 iunie 2008, a admis în parte acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 25.000 euro, echivalentul în lei la data plății, cu titlu de daune, fiind obligată să plătească reclamantei și suma de 1.800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, pârâta a declarat apel, formulând, totodată, cerere de repunere în termenul de apel, cerere care a fost admisă în ședința publică din 19 decembrie 2008, reținându-se că procedura de comunicare a hotărârii este nulă. Prin decizia nr. 122/ A din 19 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a admis apelul declarat de pârâta SC D. SRL Focșani și în consecință: A desființat sentința nr. 80 din 13 iunie 2008 a Tribunalului Vrancea și a trimis cauza spre soluționare la aceeași instanță, reținând că, prima instanță a judecat cauza fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită cu pârâta.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta SC F. SRL, soluționat prin decizia nr. 3272 din 9 decembrie 2009 de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care a admis recursul declarat de reclamantă, a casat decizia atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând că, instanța de apel nu a analizat, în condițiile art. 137 C. proc. civ., cu prioritate excepția de tardivitate a apelului. În rejudecare, cauza a fost înregistrat sub nr. 511/44/2010, iar prin decizia comercială nr. 51 din 9 iunie 2010, Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială, a respins, ca nefondată, cererea de repunere în termen, formulată de către apelanta SC D. SRL Focșani și a respins ca tardiv formulat apelul declarat de pârâta SC D. SRL Focșani.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC D. SRL FOCȘANI, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei în sensul admiterii cererii de repunere în termenul de a formula apel, iar în rejudecare respingerea cererii principale ca netemeinică. Critica adusă deciziei atacate, se referă în esență la faptul că în mod greșit instanța de apel a respins cererea de repunere în termenul de a formula apel, având în vedere că recurenta nu a fost citată pe parcursul desfășurării procesului, nefiindu-i comunicată hotărârea primei instanțe în vederea promovării căii de atac.

Analizând critica adusă deciziei atacate, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, urmând ca recursul pârâtei să fie respins, pentru următoarele considerente: Verificând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în ceea ce privește cererea de repunere în termen, apelanta și-a întemeiat cererea pe nelegala citare în fața instanței de fond, aspect ce nu este prevăzut de dispozițiile art. 103 C. proc. civ., sens în care instanța de apel a apreciat în mod corect că această cerere apare ca nefondată. În ceea ce privește excepția tardivității, aceasta a fost corect soluționată de instanța de apel, reținându-se că termenul de exercitare a apelului este de 15 zile și curge conform dispozițiilor art. 284 alin. (l) C. proc.

civ., de la comunicarea hotărârii. Comunicare sentinței a fost expediată pârâtei la sediul acesteia, indicat în cererea de apel, îndeplinirea procedurii de comunicare fiind tăcută prin afișare, nici o persoană nefiind găsită. În acest context, susținerile pârâtei, potrivit cărora, s-au încălcat dispozițiile art. 92 C. proc. civ., nu pot fi primite având în vedere că aceste dispoziții permit comunicarea actelor de procedură prin afișare, în cazul în care se constată lipsa oricărei persoane la sediul acestora, acesta fiind și motivul indicat în dovada de comunicare a sentinței apelate, aflate la dosarul de fond. În raport de aceste considerente, se constată faptul că sentința civilă nr. 80 din 13 iunie 2008 a fost comunicată pârâtei la data de 30 iunie 2008, iar apelul declarat de aceasta a fost formulat la data de 20 august 2008, deci peste termenul legal de 15 zile, sens în care, instanța de apel, în mod corect a respins apelul ca tardiv formulat.

Prin urmare, constatându-se că motivele invocate nu conduc la modificarea sau casarea deciziei atacate, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC D. SRL FOCȘANI.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC D. SRL FOCȘANI împotriva deciziei comerciale nr. 51 din 9 iunie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială, maritimă și fluvială. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2011.