ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1818/2009

Asupra contestației în

anulare de față;

Din examinarea actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin contestația în anulare înregistrată la această

instanță la data de 26 ianuarie 2009, contestatoarea SC R. SRL a solicitat

anularea deciziei nr. 1936 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția comercială, la 4 iunie 2008 motivat de faptul că dezlegarea pricinii

este rezultatul unei greșeli materiale evidente.

În dezvoltare,

contestatoarea arată că în mod eronat instanța a reținut că soluția de scoatere

de sub urmărire penală a numiților R.A. și P.M. s-a fi comunicat la data de 10

decembrie 2004 în lipsa oricărei dovezi la dosar în acest sens.

Totodată, greșit s-a

apreciat că înscrisul nu ar avea caracter determinant, instanța pronunțându-se

pe simpla prezumție iar nu în baza actelor de la dosar.

În drept contestatoarea a

invocat prevederile art. 317 și urm. C. proc. civ.

Intimata SC A.R.A.V.I.G. SA

a depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat anularea contestației ca

netimbrată în primul rând, și, în al doilea rând, respingerea ei ca

inadmisibilă deoarece, pe de altă parte, nu poate fi atacată cu contestație în

anulare o decizie dată ca urmare a soluționării revizuirii, iar pe de altă

parte, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 318 C. proc. civ.,

respectiv existența unor erori materiale evidente și omisiunea instanței de

recurs de a examina toate motivele de modificare sau de casare.

Examinând contestația în

anulare Înalta Curte, constată:

Prin decizia nr. 1936

pronunțată de această instanță la 4 aprilie 2008 s-a admis recursul declarat de

recurenta SC A.R.A. SA, sucursala Vrancea, împotriva deciziei nr. 73 din 10

septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția comercială,

maritimă și fluvială, a modificat în tot decizia atacată în sensul că a respins

cererea de revizuire formulată de intimata SC R. SRL Focșani împotriva deciziei

nr. 82/A din 27 iulie 2005 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr. 1023/2005.

Instanța de recurs a reținut

greșita aplicare a prevederilor art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ. și a art. 324

pct. 1 și 4 C. proc. civ. față de faptul că în mod greșit ordonanța din 6

decembrie 2004 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea a fost considerată

act nou și că instanța de apel s-a pronunțat în limita celor solicitate.

De precizat că prin decizia nr.

73 din 10 septembrie 2007 modificată, Curtea de Apel Galați admisese cererea de

revizuire a deciziei nr. 82/A/2005 a aceleiași instanțe pe care a schimbat-o în

tot în sensul că a respins apelul declarat de pârâta SC A. SA împotriva

sentinței civile nr. 44 din 25 martie 2005 a Tribunalului Vrancea.

Decizia nr. 82/A/2005 a

Curții de Apel Galați prin care, urmare admiterii apelului pârâtei SC A. SA și

schimbării sentinței fondului s-a respins acțiunea reclamantei ca nefondată,

irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de reclamantă, prin decizia

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială, nr. 2262 din 20 iunie

2006, a fost astfel confirmată prin decizia nr. 1936 din 4 iunie 2008 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția comercială, atacată cu contestație în

anulare în cauza de față.

Deși contestatorul invocă în

drept prevederile art. 317 și urm. C. proc. civ., dezvoltarea în fapt referă

numai la cazul de anulare prevăzut de art. 318 teza I-a C. proc. civ. care

dispune: „hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în

anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale”.

Din interpretarea coroborată

a textului citat cu prevederile art. 317 alin. (1) C. proc. civ.: „Hotărârile

irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare (...) numai dacă aceste

motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului”, rezultă, pe

de altă parte, că pot fi atacate cu contestație în anulare numai acele hotărâri

irevocabile ca urmare a exercitării căilor de atac de reformare iar nu și a

celor de retractare, respectiv deciziile pronunțate în recurs, iar pe de altă

parte, că această categorie include și deciziile pronunțate în recursul

consecutiv anulării unei hotărâri printr-o cale de atac de retractare, pentru

identitate de regim juridic, ca în cauza de față.

Drept urmare, excepția

intimatei cu acest obiect invocată prin întâmpinare nu poate fi primită, ca de

altfel nici excepția de netimbrare, contestația de față fiind taxată fiscal în

condițiile legii.

Este însă pertinentă

susținerea intimatei cu privire la inexistența unei erori materiale în sensul art.

318 alin. (1) teza I-a C. proc. civ.

Într-adevăr, dezvoltarea în

fapt a criticii formulată de contestatoare nu identifică și nici nu determină o

eroare materială în accepțiunea textului menționat, de eroare formală, de ordin

procedural, aptă să determine o soluție greșită. Ea privește interpretarea și

aprecierea probelor în speță, a unui înscris socotit act nou din perspectiva art.

322 pct. 5 C. proc. civ., aspecte care țin de judecata pricinii.

Așa fiind, Înalta Curte,

constatând că eroarea materială evocată nu se încadrează în ipoteza art. 318 alin.

(1) teza I-a C. proc. civ., va respinge contestația în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anulare formulată de contestatoarea SC R. SRL Focșani, împotriva deciziei nr. 1936

din 4 iunie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 iunie 2009.