ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2055/2010

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată acestei instanțe la

data de 30 martie 2010, contestatoarea SC A. & C. SRL a solicitat, în

contradictoriu cu SC R.C. SRL, anularea deciziei nr. 3336, pronunțată de Secția

comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 decembrie 2009

în dosarul nr. 21779/3/2007, invocând, în drept, prevederile art. 318 teza 1 C.

proc. civ.

În motivarea acestei cereri

contestatoarea a arătat că soluția instanței de recurs, referitoare la

neacordarea cheltuielilor de judecată pe care le-a solicitat, întrucât nu au

fost dovedite, este rezultatul unei erori materiale, determinată de

neobservarea documentelor doveditoare cu privire la aceste cheltuieli, depuse

la dosar în ședința publică din data de 11 decembrie 2009.

În vederea soluționării contestației în

anulare s-a atașat dosarul nr. 21779/3/2007, în care s-a pronunțat decizia a

cărei anulare se solicită, prin care s-a anulat, ca netimbrat, recursul

declarat de apelanta-reclamantă SC R.C. SRL București împotriva deciziei nr. 619,

pronunțată de Secția a VI-a comercială a Curții de Apel București, la data de

17 decembrie 2008 și s-a respins, ca nedovedită, în sensul art. 274 alin. (1) C.

proc. civ., cererea de acordare a cheltuielilor de judecată solicitate de

intimata-pârâtă SC A. & C. SRL București.

Este de observat că prin contestația

dedusă judecății este vizată prima teză a art. 318 C. proc. civ., în

conformitate cu care hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu

contestație în anulare, când dezlegarea dată este rezultatul

unei greșeli materiale,

evidente în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs și că, în

cauză, neacordarea cheltuielilor de judecată nu este rezultatul unei erori

materiale în sensul precitatului text legal, ci a modului în care instanța a înțeles

să aplice dispozițiile prevăzute de art. 274 alin. (1) C. proc. civ., examinând

înscrisurile doveditoare ale acestor cheltuieli depuse la dosar, nefiind

posibil ca prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, aceeași instanță

să cerceteze dacă soluția adoptată, urmare a examinării acestor înscrisuri din

perspectiva cerințelor precitatului text legal, este greșită sau corectă, știut

fiind că legiuitorul nu a urmărit prin evocata cale specială de retractare să

deschidă părților posibilitatea recursului la recurs.

Așa fiind, constatând prevederile art. 318

alin. (1) C. proc. civ. nu-și găsesc incidența în speță, Înalta Curte va

respinge contestația în anulare formulată în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge

contestația în anulare

formulată de contestatoarea SC A. & C. SRL București împotriva deciziei nr.

3336 din 11 decembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție,

secția comercială, în dosarul nr. 21779/3/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

2 iunie 2010.