ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3618/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3618/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, reclamantul H.V. a solicitat obligarea pârâtelor Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba la plata sumei de 23500 RON, reprezentând contravaloarea activității prestate în perioada 01 ianuarie - 30 iunie 2007, respectiv crotalierea animalelor din comunele Mogoș și Bucium, precum și la plata cheltuielilor de judecată. Prin sentința nr. 4242/2009, Judecătoria Alba Iulia a admis în parte acțiunea reclamantului și a obligat pârâtele în solidar să plătească reclamantului suma de 11.893,22 RON reprezentând valoarea crotalierilor pentru perioada 01 ianuarie 2007 - 29 februarie 2007, precum și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2082 RON.
În calea de atac a recursului, Tribunalul Alba, secția civilă, prin Decizia civilă nr. 333/09 aprilie 2010 a casat sentința atacată și a stabilit competența de soluționare a cauzei în primă instanță în favoarea secției de contencios administrativ a Curții de apel. Învestită cu soluționarea cauzei, prin decizia de declinare a tribunalului, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 251 din 20 octombrie 2011 a admis excepția lipsei procedurii prealabile și, pe cale de consecință a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul H.V., în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul H.V. a solicitat obligarea pârâtelor la plata serviciilor prestate în baza contractului de concesiune nr. 96/2002 și a actului adițional, având ca obiect serviciile de identificare a animalelor domestice. S-a mai reținut că, anterior sesizării instanței, reclamantul nu a parcurs procedura plângerii prealabile reglementată de prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care în cazul acțiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificația concilierii în cazul litigiilor comerciale, motiv pentru care s-a apreciat ca fiind inadmisibilă acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâtele Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba, solicitând modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul acordării cheltuielilor de judecată solicitate la fondul cauzei. Recurentele au criticat hotărârea numai sub aspectul neacordării cheltuielilor de judecată în sumă de 720,31 RON și respectiv 710,6 RON, reprezentând taxele judiciare de timbru achitate în cauză, pe care le-au solicitat prin intermediul notelor scrise depuse la termenul de judecată din 20 octombrie 2010, apreciind că numai dintr-o eroare instanța nu le-a acordat.
Analizând sentința în raport cu motivul de recurs formulat, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele expuse în continuare: Rezolvarea corectă a cererilor privind cheltuielile de judecată prezintă importanță, deoarece repararea completă a pagubei suferite de partea care a câștigat procesul nu este posibilă decât dacă toate cheltuielile făcute justificat îi sunt restituite de partea în culpă. Fundamentul obligației de plată a cheltuielilor de judecată rezultă din dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ care prevăd că „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată". Potrivit textului, la baza obligației de restituire a cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală, dedusă din expresia „partea care cade în pretenții". Prin urmare, numai partea din vina căreia s-a purtat procesul trebuie să suporte cheltuielile făcute de cealaltă parte.
În prezenta cauză, acțiunea reclamantului H.V. a fost respinsă ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, reglementată de dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată. Procesul fiind purtat din culpa reclamantului se impunea, în temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. civ, obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de pârâtele-recurente. În speță, instanța de recurs constată că recurentele-pârâte au făcut dovada solicitării cheltuielilor de judecată prin notele scrise din dosarul de fond al Curții de Apel Pitești, reprezentând plata taxelor de timbru în cuantum de 705,6 RON și timbru judiciar în valoare de 5 RON și respectiv 720,31 RON.
În raport de cele expuse mai sus, criticile formulate de recurentele-pârâte fiind întemeiate, Înalta Curte va admite recursurile, va modifica în parte sentința atacată, în sensul obligării reclamantului H.V. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 720,31 RON către pârâta Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și în cuantum de 710,6 RON către pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba. Vor fi menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E: Admite recursurile declarate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba împotriva Sentinței nr. 251 din 20 octombrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică în parte sentința atacată, în sensul că, obligă reclamantul H.V. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 720,31 RON către pârâta Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și în cuantum de 710,6 RON către pârâta Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate. Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2011.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.