ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2810/2011

Asupra recursului de

față:

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința

comercială nr. 6487 din 26 mai 2010 pronunțată de Tribunalul București, secția

a VI-a comercială, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea precizată formulată

de reclamantele SC M.S. SRL și SC I.C. SRL în contradictoriu cu pârâtele SE E.

SA, E.D.M. SA, C.N.T.E.E. T. SA, SC F.E.S. SA și SC F.E.S. S.E.M. S.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel apelanta reclamantă SC M.S. SRL, criticând-o pentru netemeinicie

și nelegalitate.

Curtea de Apel București,

secția a VI-a comercială, prin decizia nr. 508 din 13 decembrie 2010, a anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanta – reclamantă SC M.S. SRL BUCUREȘTI, instanța

de control judiciar făcând aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 146/1997 pentru neîndeplinirea de către recurentă a obligației de

fiscalitate.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamanta SC M.S. SRL BUCUREȘTI, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei aceleiași

instanțe pentru rejudecare.

Recurenta – reclamantă

își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 pct. 5

C. proc. civ., invocând în esență nelegala sa citare pentru termenul la care a

fost pronunțată decizia atacată, motivat pe de o parte de împrejurarea că

dovada de citare cuprinde mențiuni contradictorii respectiv

„g

ăsind pe L.A.”și cea

subliniată respectiv „am afișat actul pe ușa principală a locuinței

destinatarului (…) nicio persoană de la pct. 1 nu a fost găsită”, iar pe de altă

parte de faptul că, în mod nelegal, citarea a fost făcută prin afișare pentru o

societate comercială, cu nesocotirea art. 92

1

C. proc. civ., aspecte

de natură a-i fi pricinuit o vătămare în sensul art. 105 alin. (2) teza I C.

proc. civ.

Înalta Curte examinând decizia

recurată prin prisma criticilor formulate, constată că recursul este nefondat pentru

motivele ce se vor arăta.

Procedura de citare a

recurentei – reclamante pentru termenul la care a fost pronunțată decizia

recurată a fost realizată în acord cu normele legale de reglementare prevăzute

de art. 92

1

C. proc. civ. Astfel, se reține că recurenta a fost

citată le sediul pe care ea însăși l-a indicat în cerere, procedura fiind realizată

prin afișare.

Împrejurarea că pe dovada de

citare par înscrise un nume și o semnătură nu este de natură a anula faptul afișării

citației și efectele acesteia odată ce aceste mențiuni sunt făcute de agentul

procedural, nefiind lipsit de relevanță aspectul că ambele mențiuni pretins

contradictorii converg în sensul îndeplinirii procedurii de citare.

Aceasta pentru că, în accepțiunea

art. 92

1

C. proc. civ. în cazul persoanelor juridice citarea prin

afișare este permisă în situația în care se constată lipsa oricărei persoane la

sediul acesteia căreia ar urma să i se comunice actul de procedură - ipoteză în

care se înscrie realizarea procedurii de citare a apelantei – reclamante în

prezenta cauză.

Această normă de

reglementare are caracter de excepție de la principiul consacrat de prima teză

a art. 92

1

C. proc. civ. potrivit căruia în cazul persoanelor

juridice, al asociațiilor și societăților citarea și comunicarea actelor de

procedură nu se poate realiza prin afișare, împrejurare față de care Înalta

Curte va reține, ca, nefondată, critica.

În considerarea celor ce preced,

Înalta Curte constatând legalitatea deciziei recurate, din perspectiva

criticilor formulate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul

ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

recurenta – reclamantă M.S. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 508 din 13

decembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială

ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 27 septembrie 2011.