ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1233/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 1917 din 6

mai 2009, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul P.S., în

contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și a obligat pe acesta din urmă

să procedeze la analizarea/avizarea cererii reclamantului privind redobândirea

cetățeniei române, în termen de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, anulând totodată capătul de cerere privind acordarea de daune morale

în cuantum de 1000 lei, ca netimbrat.

Astfel, soluționând cu prioritate,

conform art. 137 C. proc. civ., excepția netimbrării, invocată din oficiu,

instanța a admis-o având în vedere că reclamantul nu a achitat taxa judiciară

de timbru impusă de art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, intervenind astfel

sancțiunea prevăzută de art. 20 din lege.

Pe fondul pricinii instanța a

reținut că, din coroborarea prevederilor art. 10 din C.E.A.C., cu cele ale

Legii nr. 21/1991 privind cetățenia română, rezultă că examinarea cererii

reclamantului într-un termen rezonabil presupune încadrarea în acest termen a

tuturor activităților pe care le implică această activitate.

În raport de dispozițiile legale

sus-menționare instanța a apreciat că nesoluționarea cererii reclamantului într-un

termen de 3 ani, chiar în condițiile existenței unor dificultăți obiective de

desfășurare a acestei activități, reprezintă, în mod clar, o depășire a

termenului rezonabil, devenind astfel incidente prevederile art. 2 alin. (1) lit.

h) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâtul, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a

fost dată cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 5 C. proc. civ. și art. 304

pct. 9 C. proc. civ.

S-a invocat de Ministerul Justiției

faptul că prima instanță a încălcat dreptul la apărare și astfel dreptul lor la

un proces echitabil astfel cum este definit de C.E.D.O. art. 6.

De asemenea, în acest motiv de

recurs a fost acela că deși cererea de redobândire a cetățeniei române

formulată de reclamant a fost avizată pozitiv la 27 martie 2009 de Comisia

pentru Cetățenie, instanța de fond a obligat totuși pe recurent să analizeze

această cerere într-un termen de 6 luni de la rămânerea irevocabilă a hotărârii

judecătorești.

Recursul este întemeiat și va fi

admis.

Analizând actele dosarului, motivele

de recurs și dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de

Casație și Justiție reține următoarele:

La 6 mai 2009, Curtea de Apel

București a pronunțat sentința recurată, acțiunea reclamantului fiind

înregistrată la 24 februarie 2009.

Din actele dosarului, respectiv

adresa nr. 7066/ DC din 24 aprilie 2009 a Direcției Cetățenie, rezultă fără putință de tăgadă că cererea intimatului a fost avizată pozitiv în ședința din 27

martie 2009 de către Comisia pentru cetățenie.

Prin urmare, la data pronunțării

acestei sentințe, cererea era deja avizată, astfel încât greșit Curtea de apel

a obligat recurentul să o analizeze/avizeze în 6 luni de la rămânerea

irevocabilă a hotărârii judecătorești.

Prin urmare, în speță, nu se poate

constata refuzul nejustificat al autorității administrative în sensul Legii nr.

554/2004 în rezolvarea cererii intimatului-reclamant, întrucât așa cum am

arătat până la pronunțarea sentinței recurate cererea a fost avizată favorabil.

Prin urmare pe acest aspect cererea a rămas fără obiect.

Pentru restul dispozițiilor

hotărârii judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sunt

legale, în speță nefiind vorba despre încălcarea dispozițiilor art. 105 C.

proc. civ. și nici a dreptului la apărare care a fost respectat conform art. 156

C. proc. civ.

Potrivit acestui text de lege instanța

de judecată poate da un singur termen pentru lipsă de apărare, temeinic

motivată, dar nu este obligată să facă acest lucru.

Prin urmare, față de considerentele

mai sus expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul formulat

de Ministerul Justiției.

Va modifica în parte sentința atacată

în sensul că va respinge ca fiind rămas fără obiect capătul de cerere din

acțiune prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la analizarea/avizarea

cererii reclamantului de redobândire a cetățeniei române.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 1917 din 6 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința atacată

în sensul că respinge, ca rămas fără obiect, capătul de cerere din acțiune prin

care s-a solicitat obligarea pârâtului la analizarea/avizarea cererii

reclamantului de redobândire a cetățeniei române.

Menține celelalte dispoziții ale

sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 martie 2009.