ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.10.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4465/2010

HOTĂRÂRE
21.10.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4465/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

1.Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată

pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

reclamantul G.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor

Externe, obligarea acestuia să-i primească cererea de redobandire a cetățeniei române,

într-un termen scurt, rezonabil.

În motivarea cererii,

reclamantul a aratat că la data de 9 februarie 2009 s-a adresat cu o cerere de programare

la Secția Consulară a Ambasadei Romaniei din Chișinău, instituție competentă să

primească cererile de redobandire a cetățeniei române din partea solicitanților,

foști cetățeni români și descendenți ai acestora până la gradul II, care au domiciliul

in Republica Moldova, după ce în ianuarie 2009 s-a prezentat personal pentru a depune

această cerere, însa i-a fost refuzată primirea, comunicându-i-se să transmită cererea

scrisă de programare prin poștă, cerere la care i s-a răspuns de autoritatea pârâtă,

în sensul că atunci când aceasta va fi procesată, va primi o invitație pentru a

depune cererea de redobandire a cetateniei romane, fără însă a indica un termen.

Reclamantul a arătat că

la 16 martie 2009 a revenit cu o nouă cerere la autoritatea pârâtă, dar niciuna

dintre solicitările sale nu a fost soluționată, atitudine considerată a fi un refuz

nejustificat de soluționare a cererii sale.

Prin întâmpinarea formulată,

pârâtul a solicitat respingerea acțiunii.

2.Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 317

din 20 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ

și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G.A. în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, a obligat pârâtul să primească cererea

reclamantului de redobândire a cetățeniei române într-un termen scurt, rezonabil,

anulând capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, ca netimbrat.

Pentru a pronunța această

soluție, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul nu poate fi obligat

să aștepte un termen nedeterminat doar ca să depună cererea de redobândire a cetățeniei

române și actele necesare, în condițiile în care a dorit depunerea acestora cu mai

mult de 6 luni în urmă (aproape un an până la pronunțarea prezentei sentințe), altfel

întreaga procedură ar dura ani de zile, ceea ce nu s-ar mai putea subscrie unui

termen rezonabil așa cum stipuleaza art. 10 din Conventia Europeană asupra cetațeniei,

ratificată prin Legea nr.

396/2002.

În ceea ce privește capătul

de cerere privind daunele solicitate, prima instanță a apreciat că reclamantul nu

se află în situația prevăzută de decizia nr. 778/2009 a Curții Constituționale pentru

a fi

scutit de la plata taxei judiciare de timbru,

astfel că avea obligația achitării taxei judiciare de timbru de 39 RON, conform

dispozițiilor art. 3 lit. m) teza a II-a din Legea nr. 146/1997, potrivit cu care

daunele morale în contencios administrativ sunt privite ca o cerere cu “caracter

patrimonial”.

3.Recursul declarat de

pârât

Împotriva acestei sentințe

a declarat recurs Ministerul Afacerilor Externe, încadrând motivele de nelegalitate

în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac,

recurentul-pârât a arătat că răspunsul transmis reclamantului nu încorporează un

refuz de soluționare a cererii sale, ci cuprinde condițiile în care urma să fie

procesat dosarul acestuia, că acesta a fost dat în interiorul termenului de 30 de

zile prevăzut de lege, de la data primirii cererii, și chiar dacă în conținutul

său nu s-a precizat un termen de soluționare a cererii, răspunsul este unul pozitiv

și nu unul negativ.

Totodată, a invocat jurisprudența

europeană, potrivit căreia un termen rezonabil nu este neapărat un termen scurt

și faptul că numărul mare al cererilor de redobândire al cetățeniei depuse la Secția

Consulară a Ambasadei României la Chișinău generează în continuare o dificultate

în rezolvarea acestor cereri.

De asemenea, a mai afirmat

că, în lipsa unei culpe administrative, neexistând temei legal concret în stabilirea

termenelor de primire a cererilor de redobândire a cetățeniei, nu putea fi obligat

în baza legii contenciosului administrativ la schimbarea ordinii cronologice stabilite

și la primirea cererii reclamantului în detrimentul persoanelor care au depus cereri

anterior acestuia, puterea judecătorească nu putea să se substituie puterii executive

în a edicta termenele de primire ale cererilor de redobândire a cetățeniei.

Recurentul-pârât a menționat

că durata termenului rezonabil de rezolvare a unei cereri a fost decantată numai

în jurisprudența C.E.D.O., dar nu se aplică decât în cazurile expres specificate.

Termenul rezonabil de

procesare a cererilor se stabilește în funcție de toate circumstanțele relevante.

În legătură cu eforturile

autorității pârâte în găsirea unor soluții pentru rezolvarea situației generate

de primirea cererilor de redobândire a cetățeniei, recurentul - pârât a menționat

că a intrat în vigoare Legea nr. 354/2009 pentru aprobarea O.U.G 36/2009 ce modifică

și completează Legea nr. 21/1991, iar potrivit acestui act, cererea și documentele

vizând redobândirea cetățeniei vor putea fi înregistrate și la birourile teritoriale

aflate în subordinea Direcției Cetățenie din cadrul Ministerului Justiției, astfel

că nu se poate reține lipsa de diligență a Statului Român în deblocarea acestei

situații.

Pe de altă parte, potrivit

O.U.G. nr. 5/2010, cetățenii moldoveni categorie ce se încadrează în dispozițiile

art. 10

1

din Legea nr. 21/1991, pot depune cererea și la sediul Autorității

Naționale pentru Cetățenie, fără nicio restricție în ce privește situarea domiciliului

sau condiționat de obținerea dreptului de ședere în România ori de o programare

prealabilă.

II.Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată,

în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum

și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

,

Înalta Curte constată că recursul este fondat.

1.Argumentele corespunzătoare

motivelor de recurs invocate

Înalta Curte reține că

reclamantul s-a adresat autorității pârâte la data de 09 februarie 2009 cu o cerere

prin care a solicitat să fie programat în vederea depunerii solicitării de redobandire

a cetățeniei române, la care a primit răspuns la data de 20 februarie 2009, în sensul

că atunci când cererea va fi procesată, va primi o invitație pentru a depune respectiva

solicitare și actele necesare, arătându-se totodată situația cu care se confruntă

instituția, iar la 16 martie 2009 reclamantul a formulat cu o nouă cerere, cu același

conținut.

Potrivit dispozițiilor

art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările

ulterioare, nesoluționarea în termenul legal a unei cereri semnifică faptul de a

nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii,

dacă prin lege nu se prevede un alt termen, în cauză, această situație nu se confirmă,

având în vedere că în cazul cererii formulate de reclamant a fost respectat acest

termen cu caracter general, în absența unei prevederi derogatorii în materie de

cetățenie.

Conform prevederilor

art. 2 alin. (1) lit.

i) din actul normativ sus menționat, prin „

refuz

nejustificat de a soluționa o cerere” se înțelege

„exprimarea

explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane”.

Totodată, dispozițiile

art. 2 alin. (1) lit. n

) din același act normativ

definesc

„excesul de putere” ca fiind „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților

publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau prin încălcarea

drepturilor și libertăților cetățenilor”.

În speță, această ipoteză

nu este întrunită, iar

nesoluționarea

cererii adresate instituției pârâte nu este de natură să-i creeze o vătămare reclamantului,

de altfel răspunsul autorității exprimă voința acesteia de a-i rezolva cererea,

arătând argumentele în susținerea acestui răspuns, astfel încât nu se poate reține

existența unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, în sensul prevederilor

art. 1 alin. (1) și art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit

art. 10 din Convenția

Europeană asupra Cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată

de România prin Legea nr. 396/2002, publicată în M. Of. nr. 490/9.07.2002, fiecare

stat trebuie să facă astfel încât să examineze într-un termen rezonabil cererile

privind dobândirea, păstrarea, pierderea cetățeniei sale, redobândirea acesteia

sau eliberarea unui atestat de cetățenie.

În ceea ce privește criteriile

de apreciere a caracterului rezonabil al duratei unei proceduri, aplicabile nu numai

celei judiciare, ci și procedurii administrative, nu se poate face abstracție de

principiile cristalizate în jurisprudența C.E.D.O., în aplicarea art. 6 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.

Durata rezonabilă a procedurii

se apreciază însă, în lumina acestor principii, în funcție de particularitățile

fiecărei cauze, luându-se în calcul complexitatea cauzei, conduita reclamantului

sau petiționarului și cea a autorităților competente, miza litigiului.

Or, din această perspectivă,

instanța de control judiciar constată că în cauză nu au fost încălcate prevederile

art. 10 din Convenția Europeană asupra Cetățeniei, astfel cum în mod greșit a reținut

prima instanță, întrucât nu se poate face abstracție de motivele de ordin administrativ,

organizatoric, invocate de autoritatea competentă, de faptul că aceasta a stabilit

un criteriu obiectiv, de natură a asigura egalitatea de tratament a petenților,

constând în invitarea acestora, în ordinea cronologică a exprimării voinței de a

solicita redobândirea cetățeniei române.

2.Soluția pronunțată în

recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (2) din C. proc. civ. și art. 20 alin. (3) din

Legea nr. 554/2004, modificată și completată, Înalta Curte va admite recursul formulat

și va modifica în parte sentința atacată, în sensul respingerii capătului de cerere

prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la primirea cererii reclamantului de

redobândire a cetățeniei române, cu menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.

Admite recursul declarat

de

Ministerul

Afacerilor Externe împotriva sentinței nr. 317 din 20 ianuarie 2010 a Curții de

Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică în parte sentința

atacată, în sensul respingerii capătului de cerere prin care s-a solicitat obligarea

pârâtului la primirea cererii reclamantului de redobândire a cetățeniei române.

Menține celelalte dispoziții

ale sentinței atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 21 octombrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-06-24
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3353/2010
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Obiectul acțiunii. Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, re
ÎCCJ 2010-12-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5674/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fis
ÎCCJ 2010-09-17
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3675/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul P.L. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Afacerilor Externe pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie
ÎCCJ 2010-10-21
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4466/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1.Obiectul acțiunii Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fis
ÎCCJ 2010-12-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5673/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fis
Sursă