TEKIN c. TURQUIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
TEKIN c. TURQUIE (CtEDO, 2006)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cererea nr. 77435/01 prezentată de Vedat TEKIN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 6 iunie 2006 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa, președinte, I. Cabral Barreto, R. Türmen, domnul Ugrekhelidze, mei A. Mularoni, E. Fura-Sandström, D. Popović, judecători, și dl Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 30 octombrie 2001, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere declarațiile formale de acceptare a unui regulament confidențial al cauzei. După ce a făcut acest lucru, face următoarea decizie în cunoștință de cauză. Reclamantul, domnul Vedat Tekin, este un resortisant turc, născut în 1978 și rezident în Diyarbak. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul S. Korkmaz și A. Süer, avocați în Diyarbakr. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: La 27 aprilie 2001, la ora 23:30, reclamantul a fost arestat la domiciliu, iar procesul verbal de arestare și percheziție stabilit de poliție a indicat că reclamantul era căutat pentru apartenență la PKK (Partea Muncitorilor din Kurdistan). În timpul percheziției, nu au fost găsite dovezi la casa sa. La 6 mai 2001, el a fost ascultat de poliție. La 7 mai 2001, reclamantul a fost ascultat de Parchetul din apropierea Curții de Securitate a statului Diyarbakr. În aceeași zi a fost ascultat de judecătorul care a stat lângă curtea de securitate a statului Diyarbakr, care a ordonat arestarea sa provizorie. La 14 iunie 2001, reclamantul a fost eliberat provizoriu. Invocând art. 5 alin. (1) lit. (c) din Convenție, reclamantul declară că a fost privat ilegal de libertatea sa în măsura în care nu există motive plauzibile pentru a-l suspecta. Invocând art. 5 alin. (2) din Convenție, reclamantul susține că nu a fost informat cu privire la motivele arestării sale. Invocând art. 5 alin. (3) din Convenție, reclamantul se plânge de durata detenției sale. Invocând art. 5 alin. (4), reclamantul se plânge de absența acțiunii care îi permite să pună sub semnul întrebării legalitatea detenției sale. Invocând art. 5 alin. (5) din Convenție, reclamantul declară absența dreptului la despăgubire din cauza duratei detenției sale. La 6 aprilie 2006, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentantul reclamantului în calitate de reprezentant al reclamantului, observ că guvernul turc este pregătit să plătească domnului Vedat Tekin suma de 3 000 EUR (trei mii de euro) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamantul. La 20 aprilie 2006, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație: Declar că guvernul turc oferă domnului Vedat Tekin, titlul grațios, suma de 3 000 de euro (trei mii de euro) pentru prejudicii, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții în conformitate cu art. 37 alin. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, Ö s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. Această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. Prezenta declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamantul. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum le recunosc convenția și protocoalele sale și nu are nici un temei de ordine publică care să justifice continuarea examinării cererii [art. 37 alineatul (1) in fine] În consecință, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cazul din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Dolle J.-P. Costa Președinte