ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1276/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1276/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului de față;

În baza

lucrărilor din dosarul, constată următoarele:

Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Pitești a formulat recurs, împotriva Deciziei penale nr. 4/ A din 7

ianuarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Parchetul

critică soluția instanței de apel ca fiind, netemeinică, invocând cazul de

casare prevăzut de disp. art. 389 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., în sensul că

reținerea circumstanțelor atenuante nu sunt justificate.

Inculpatul-recurent,

critică soluția instanței de apel ca fiind nelegală și netemeinică, solicitând

achitarea în baza art. 11, pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c), C. proc. pen.,

pe motiv că nu a săvârșit fapta penală.

Prin sentința

penală nr. 326 din data de 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția

penală, s-a dispus următoarele:

A condamnat

pe inculpatul P.l., fiul lui G. și I., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

174 rap. la art. 175 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., art.

76 lit. a) C. pen., cu executarea în condițiile art. 75, art. 71 rap. la art. 64

lit. a), b) C. pen.

A aplicat

inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64

lit. a), b) C. pen. pe timp de 5 ani.

A menținut

starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen. deduce din pedeapsă

perioada executată începând cu data de 09 noiembrie  2008 la zi.

A dispus

luarea față de inculpat a măsurii de siguranță prev. de art. 113 C. pen. până

la însănătoșire.

A constatat

că nu există constituire de parte civilă în cauză.

A obligat pe

inculpat la plata sumei de 2.700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

1212 lei taxă expertiză (autopsie), 135 lei taxă expertiză psihiatrică și 300

lei onorariu avocat oficiu conform împuternicirilor avocațiale din 03 februarie

2009 și din 03 februarie 2009.

Cu apel în

termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare

pentru părțile lipsă.

Pentru a

dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:

Fapta

inculpatului, care în ziua de 08 noiembrie 2008, aflat în locuință, împreună cu

bunica sa - victima P.I., pe fondul unui conflict cu aceasta, a sugrumat-o

producându-i decesul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen.

Împotriva

sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Argeș și

inculpatul P.l.

În motivele

de apel, sentința a fost criticată sub următoarele aspecte:

În ziua de 08

noiembrie 2008, inculpatul a consumat 0,5 l țuică la barul L.Z. și 200 ml votcă

la P.R., iar în jurul orelor 13,00 s-a întors la domiciliu unde se afla și

bunica sa, recent venită de la biserică.

Victima a

început să-l certe pe inculpat pentru că a consumat băuturi alcoolice și l-a

invitat să mănânce. Supărat că i se aduc reproșuri, inculpatul a refuzat să

mănânci spunând că va pleca definitiv de acasă, la care victima i-a spus că

dacă părăsește domiciliu nu-i va mai permite apoi accesul în locuință. Victima

a luat un băt cu care a încercat să-l lovească pe inculpat, pentru ca apoi

acesta să o împingă și s-o strângă de gât „nu știu cât de tare și nici cât

timp", conform propriei declarații a inculpatului dată a doua zi după

comiterea faptei (f. 38-41 dos.urm.penală), dar la un moment dat „victima nu a mai

zis nimic". Dându-i drumul din strânsoare, inculpatul a fugit, observând

totodată că victima a căzut pe holul ce asigura accesul între dormitoare.

Inculpatul

s-a deplasat la un local din Topoloveni unde a continuat să consume circa 1

litru de țuică și, revenind la domiciliu în jurul orelor 19,00 a constatat că

victima se afla în același loc și poziție. Inculpatul s-a speriat și a mers la

martorii V.G. și V.D. - vecinii săi -pentru a cere ajutor, martori ce l-au

însoțit pe inculpat în locuință și au observat-o pe victimă, V.D. fiind cel

care a anunțat organele de poliție și salvarea.

Inițial,

inculpatul a recunoscut că a strâns-o de gât pe victimă și a lăsat-o căzută în

locuință mai multe ore, pentru ca ulterior, cu qpazia prezentării materialului

de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată (f. 33), să revină

asupra declarațiilor cu precizarea că victima ar fi decedat din cauze naturale.

În fața instanței de judecată, inculpatul a declarat că discuțiile cu victima

în legătură cu posibila sa alungare din domiciliu au avut loc în dimineața

zilei de 08 noiembrie 2008, înainte de plecarea victimei la biserică și, în tot

cursul zilei nu s-a aflat în locuință, iar la revenirea în domiciliu seara, a

găsit-o pe bunica sa căzută, moment în care i s-ar fi făcut rău, a fost

inconștient și s-a trezit apoi la spital.

Pentru a

verifica apărarea inculpatului, instanța de fond a solicitat relații de la

Spitalul C., care cu adresa din 21 iulie 2009 a comunicat că inculpatul s-a

prezentat la camera de gardă, cu diagnosticul „Criză comitială, epilepsie,

stare de ebrietate" în ziua de 08 noiembrie 2008, ora 9,25, și nu seara,

unde a fost ținut sub observație la LPU, fără a fi însă internat. În raport de

conținutul relațiilor comunicate de unitatea spitalicească menționată,

declarația inculpatului a fost apreciată ca nesinceră cu precizarea că vine să

contrazică apărarea pe care acesta a încercat să o susțină în fața instanței cu

privire la neimplicarea sa în agresarea victimei.

Din raportul

de expertiză medico-legală S.M.L. Argeș rezultă că moartea victimei a fost

violentă. Ea s-a datorat asfixiei mecanice acute de aport, consecința

compresiunii regiunii cervicale prin mecanism de sugrumare. La necropsie s-au

constatat leziuni de violență (echimoze, escoriații, plagă contuză, hematom,

fractură fără deplasare arc costală) produse cu puțin timp înainte de

instalarea decesului, în contextul aceluiași politraumatism prir( mecanism de

compresiune digitală și mecanisme de lovire cu și de corp dur. Leziunile

situate la nivelul extremității cervicale au legătură directă de cauzalitate cu

decesul, celelalte leziuni traumatice neavând legătură de cauzalitate cu

acesta.

La cererea

inculpatului, în cauză s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale la

nivel S.M.L. Argeș, care prin raportul din 08 iulie 2009 a concluzionat că

acesta „prezintă sechele encefalopatie cronică infantilă cu retard mintal ușor,

tulburări de comportament, etilism cronic cu multiple crize de sevraj și crize

comitiale în antecedente"; în raport cu fapta încriminată, apreciindu-se

că inculpatul a avut discernământ diminuat și s-a recomandat aplicarea măsurii

de siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 C. pen.

În raport de

situația de fapt dedusă judecății, faptă comisă de inculpat în împrejurările

susmenționate a fost încadrată în drept în dispozițiile: art. 174 rap. la art. 175

lit. c) C. pen. care incriminează infracțiunea de omor calificat.

Prin Decizia

penală nr. 4/ A din data de 7 ianuarie 2010 Curtea de Apel Pitești, secția

penală pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondate, apelurile

declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș și de inculpatul P.l. (fiul

lui G. și al lui I.) - deținut în Penitenciarul Spital C., împotriva sentinței

penale nr. 326 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală,

în Dosarul nr. 402/109/2009.

A menținut

starea de arest a inculpatului P.l. și în baza art. 88 C. pen. deduce în

continuare arestarea preventivă de la data pronunțării sentinței, 29 octombrie 2009,

până la data pronunțării prezentei decizii.

A obligat pe

apelantul-inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei

reprezintă onorariul avocatului din oficiu, ce se avansează din fondurile M.J.L.C.

Cu recurs in

termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru

inculpat.

Pentru a dispune

în acest sens, instana de apel a reț|nut următoarele:

Instanța de

fond a reținut corect, pe baza probelor administrate, atât în cursul urmăririi

penale, cât și în faza cercetării judecătorești, situația de fapt și vinovăția

apelantului inculpat, iar fapta dedusă judecății a primit o corectă încadrare

juridică în dispozițiile art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 lit. c) C. pen.

Examinând

legalitatea și temeinicia soluției recurate de parchet și de inculpatul P.M.,

Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurule formulate, pentru următoarele

motive:

Parchetul a

criticat sentința pentru netemeinicie în sensul că în mod greșit s-au reținut

în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante, față de împrejurarea că

inculpatul nu a avut o atitudine sinceră, nu a regretat cefniterea faptei,

aspecte care, alături de gradul de pericol social concret al faptei, de

urmările produse, nu justificau stabilirea unei pedepse sub minimul special

prevăzut de lege, ca efect al reținerii prevederilor art. 74 lit. a) C. pen. În

consecință, procurorul a solicitat înlăturarea circumstanțelor atenuante și

aplicarea unei pedepse care să corespundă pe deplin gradului de pericol social

ridicat al faptei.

Inculpatul,

atât personal, cât și prin apărătorul desemnat din oficiu a criticat hotărârea

instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei

sale condamnări, solicitând achitarea în conformitate cu prevederile art. 10 lit.

c) C. proc. pen. cu motivarea că din probele administrate în cauză nu rezultă

cu certitudine că el este autorul infracțiunii de omor.

În ceea ce

privește, recursul formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești,

Înalta Curte, constată următoarele:

La stabilirea

pedepsei, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare,

tribunalul a dat eficiența cuvenită tuturor criteriilor sale generale prev.de art.

72 C. pen. referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a C.

pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările care

atenuează sau agravează răspunderea penală, urmările produse și persoana

inculpatului.

Afecțiunile

psihice de care suferă inculpatul, confirmate de expertiza medico-legală

dispusă în cauză și care au atras luarea față de inculpat a măsurii de

siguranță a obligării la tratament medical prevăzută de art. 113 C. pen.,

comportarea bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptei, lipsa

antecedentelor penale, faptul că între inculpat și victimă exista o relație

conflictuală mai veche, generată și de comportamentul celei din urmă care

potrivit declarației martorei S.A.G., în loc să-l sprijine pe apelant,

(persoană cu probleme medicale), îl alunga frecvent din locuință, sunt

împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante așa cum a reținut

instanța de fond (fila 77 dosar instanță fond).

La stabilirea

pedepsei trebuie să se aibă în vedere nu numai scopul acesteia, astfel cum este

prevăzut în art. 52 C. pen., dar și faptul că ea este nu numai o măsură de

constrângere, ci și un mijloc de reeducare a condamnatului.

Referitor la

recursul formulat de inculaptul P.l., prin care acesta solicită achitarea pe

motiv că nu a săvârșit infracțiunea, Înalta Curtea, constată următoarele:

Revenirea

apelantului-inculpat la declarațiile anterioare date la procuror a doua zi după

comiterea faptei și în care a recunoscut că, în ziua 8 noiembrie 2009 a avut o

altercație cu bunica sa, victima P.I. pe care a împins-o și a strâns-o de gât

„nu știu cât de tare și nici cât timp", dar la un moment dat „victima nu a

mai zis nimic" (filele 38-41 dosar urmărire penală), în mod corect a fost

înlăturată de instanța de fond ca nesinceră în raport de probele administrate

în cauză prin care s-au verificat apărările acestuia.

Astfel,

susținerea apelantului-inculpat în sensul ca victima ar fi decedat din cauze

naturale este contrazisă de raportul medico-legal de necropsie întocmit de S.M.L.

Argeș care concluzionează că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat

asfixiei mecanice acute de aport, consecința compresiunii cervicale prin

mecanism de sugrumare. La necropsie s-au constatat leziuni de violența

(echimoze, excoriații, plagă confuză, hematom, fractură fără deplasare, arc

costală) produse cu puțin timp înainte de instalarea decesului, în contextul

aceluiași politraumatism prin mecanism de compresiune digitală și mecanisme de

lovire cu și de corp dur. Leziunile situate la nivelul extremității cervicale

au legătură directă de cauzalitate cu decesul, celelalte leziuni traumatice

neavând legătură de cauzalitate eu acesta.

Tot astfel,

apărarea apelantului-inculpat în sensul că discuțiile cu victima au avut loc în

dimineața zilei de 8 noiembrie 2009, înainte de plecarea acesteia la biserică

și că, în tot cursul zilei nu s-a aflat în locuință, iar la revenirea în

domiciliu, seara, a găsit victima căzută, moment în care i s-a făcut rău, afpst

inconștient și s-a trezit apoi la spital, a fost verificată de înstența de fond

și înlăturată în mod întemeiat în raport de relațiile comunicate de Spitalul C.

unde apelantul a pretins că a fost internat, potrivit cărora, P.M. s-a

prezentat la camera de gardă cu diagnosticul "Criză comitială, epilepsie,

stare de ebrietate", în ziua de 08 noiembrie 2008, ora 9,25, nu seara, și

a fost ținut sub observație la LPU, fără a fi îmă internat.

Declarația

inițială a apelantului-inculpat data la procuror, în care a cunoscut

împrejurările comiterii faptei și revenirea sa în domiciliu, când al constatat

decesul victimei urmată de anunțarea martorilor V.G. și V.D. - vecinii săi - se

coroborează, atât cu probele reținute în considerentele sentinței, cât și cu

declarațiile martorilor menționați, cu procesul-verbal de cercetare la fața

locului și planșele foto aferente și care duc la concluzia certă că inculpatul

este autorul faptei. Prin urmare, solicitarea sa sa de a fi achitat nu este

întemeiată.

Față de toate

aceste considerente, în baza disp. art. 385

15

pct. 1 lit. b), C. proc.

pen., se vor respinge recursurile formulate de parchet și de inculpat ca

nefondate, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul-recurent va

fi obligat la piața cheltuielilor de judecată către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondate, recursurile declarate de Parchetul Curții de Apel Pitești și

inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 4/ A din 07 ianuarie 2010 a Curții

de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din

pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la

9 noiembrie 2008 la 2 aprilie 2010.

Obligă

recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 2 aprilie 2010.