ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1643/2011

Asupra cauzei de față, constată

următoarele:

Prin decizia civilă nr. 2405 din

22 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, s-au respins, ca nefondate, recursurile

pârâților Municipiul București prin Primar General și S.M., împotriva deciziei

civile nr. 595 din 13 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția a IV-a

civilă.

La data de 4 mai

2010, pârâta S.M. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei pronunțate

de instanța de recurs, indicând drept temei al cererii sale art. 318 C. proc.

civ., cu precizarea că motivele contestației vor fi depuse după redactarea

deciziei civile nr. 2405 din 22 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală. În cadrul

aceleiași cereri, contestatoarea a solicitat și suspendarea executării

hotărârii a cărei anulare se solicită, achitând o cauțiune în cuantum de 500

lei, iar prin încheierea din data de 6 octombrie 2010, cererea de suspendare a

fost respinsă. La data de 23 decembrie 2010 contestatoarea a solicitat

restituirea cauțiunii.

La termenul din 9

februarie 2011, procuratorul contestatoarei a arătat că apărătorul ales se află

în imposibilitate de prezentare, motiv pentru care, a solicitat acordarea unui

nou termen de judecată, iar instanța a respins cererea, amânând pronunțarea

pentru a da posibilitatea contestatoarei de a depune concluzii scrise.

La data de 14

februarie 2011, deci după termenul din 9 februarie 2011, când instanța a amânat

pronunțarea, contestatoarea a înțeles să depună motivele contestației în

anulare.

Contestația în

anulare se privește ca nefondată pentru următoarele considerente:

Cale extraordinară de

atac, de retractare, contestația în anulare, reprezintă un mijloc procedural

eficient în a obține o nouă judecată numai în cazul săvârșirii unor importante

neregularități procedurale, care încalcă dreptul la apărare și nesocotesc

principiul contradictorialității, care guvernează procesul civil. Solicitarea

contestatoarei nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 318 C. proc. civ.

invocate, care prevăd că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs,

acestea mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este

rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori

admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din

motivele de modificare sau de casare.

Cum prin cererea

dedusă judecății,

contestatoarea nu a dezvoltat critici care să se încadreze în vreunul din

motivele prevăzute de art. 318 C. proc. civ., ci a invocat formal aceste

dispoziții legale, instanța nu poate exercita controlul judiciar în limitele

dispuse de acest text, astfel încât contestația în anulare nu poate fi primită,

mai mult cu cât, motivele contestației în anulare au fost depuse după etapa

dezbaterilor, fără respectarea principiului contradictorialității și a

dreptului la apărare.

În consecință, pentru

considerentele de drept arătate, Înalta Curte urmează a respinge contestația

dedusă judecății.

Prin încheierea din

data de octombrie 2010 s-a respins cererea de suspendare a executării silite a

deciziei

nr.

2405 din 22 aprilie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală.

Având în vedere

că la dosar a fost

depusă cauțiunea prevăzută de dispozițiile art. 403 alin. (4) C. proc. civ., instanța

constată îndeplinite condițiile prevăzute de art. 723

1

alin. (3) C. proc.

civ., motiv pentru care se va dispune restituirea cauțiunii către

contestatoare.

Văzând și culpa

procesuală a contestatoarei, în raport de dispozițiile art. 274 C. proc. civ.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de S.M. împotriva deciziei nr. 2405 din 22 aprilie 2010 pronunțată de

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală.

Dispune restituirea cauțiunii

în cuantum de 500 lei către contestatoarea S.M., achitată conform recipisei de

consemnare nr. 2648610/1 seria TA nr. 1953583 din data de 5 octombrie 2010

emisă de CEC Bank, sucursala Victoria, înregistrată în registrul de cauțiuni al

instanței la poziția 24/2010 din 5 octombrie 2010.

Obligă contestatoarea

S.M. la plata a 1000 lei către intimații R.M., P.M. și C.P.S., reprezentând

cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 februarie 2011.