ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3746/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 03 septembrie 2010, reclamantul R.I. a solicitat obligarea pârâtului Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 la plata sumei de 7200 lei reprezentând contravaloare călătorii pe calea ferată și 540 lei contravaloare călătorii metrou pentru perioada iulie 2007-iulie 2010.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că i s-a eliberat Certificatul seria LRM-RNR.00697 la data de 21 iunie 2010.

La data de 05 iulie 2010, s-a adresat pârâtei cu o notificare prin care a solicitat plata sumelor de 7200 lei reprezentând contravaloare călătorii pe calea ferată și 540 lei contravaloare călătorii metrou pentru perioada iulie 2007-iulie 2010, având în vedere că este beneficiarul drepturilor conferite de art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea 341/2004.

A susținut că în mod greșit pârâta i-a respins cererea întrucât Certificatul eliberat la data de 21 iunie 2010 nu este constitutiv de drepturi de la data eliberării ci de la data la care fost depusă documentația pentru preschimbarea Certificatului anterior eliberat, dată care este la începutul anului 2004.

A mai arătat reclamantul, că potrivit art. 5 din Legea 341/2004, printre altele, beneficiază de 12 călătorii anual dus-întors gratuit pe calea ferată, pe orice tren și orice clasă și orice distanță, în limitele granițelor naționale și de asemenea de călătorii gratuite cu metroul și mijloacele de transport în comun.

La data de 30 aprilie 2010, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.

Prin sentința nr. 487 din 1 noiembrie 2010 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele considerente:

Reclamantul, având recunoscută calitatea de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, conform Certificatului seria LRM-RNR.00697 din 21 iunie 2010, a solicitat acordarea retroactivă a drepturilor conferite de art. 5 alin. (1) lit. K) din Legea 341/2004, respectiv contravaloarea a 12 călătorii anuale pe calea ferată pe orice tren, orice clasă și orice distanță și cu metroul, în limitele granițelor naționale.

Curtea a apreciat că din interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea 341/2004 coroborate cu art. 37 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea nomelor metodologice de aplicare a Legea nr. 341/2004, dreptul la transport gratuit se exercită pe baza legitimației de revoluționar.

Prin urmare, decontările și acordarea fondurilor în vederea asigurării gratuității călătoriilor prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. k) se asigura după exercitarea efectivă a drepturilor, după efectuarea în concret a călătoriilor, în raport cu numărul și prețul acestora.

În raport cu această concluzie, instanța a stabilit că, prejudiciul reclamantului nu are un caracter cert în ce privește existența ori posibilitatea de evaluare, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 998, art. 999 C. civ. ce reglementează răspunderea civilă pentru prejudicii.

Presupunerea că reclamantul ar fi efectuat concret toate călătoriile, cu un anumit mijloc de transport și la un anumit preț, nu conferă prejudiciului un caracter cert in ce privește posibilitatea de evaluare conform art. 998-999 C. civ.

Astfel, a considerat instanța, eventuala culpă a autorității în tergiversarea eliberării documentației ar putea da naștere în favoarea reclamantului a unui drept la despăgubiri morale, care însă nu au fost solicitate de către reclamantul în cauză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului formulat, recurentul-reclamant a susținut în esență că drepturile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 341/2004 nu sunt condiționate de existența legitimației de revoluționar, ci de certificatul de revoluționar care a fost emis înainte de anul 2004.

Apreciază recurentul că drepturile prevăzute de legislația privind problemele revoluționarilor, respectiv Legea nr. 341/2004 urmează a fi acordate în toată perioada în care s-a depus documentația privind preschimbarea certificatelor inițial emise și neacordarea acestora îl prejudiciază întrucât în perioada 2004-2010 intimatul nu a mai eliberat și distribuit legitimații gratuite de călătorie CFR.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 341/2004.

Intimatul Guvernul României - Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond, susținând în esență că drepturile solicitate de recurentul-reclamant sunt datorate de la data eliberării certificatului de revoluționar.

Analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, de dispozițiile legale incidente în cauză cât și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul formulat în cauză este nefondat.

Recurentul-reclamant, deținător al unui certificat eliberat la data de 21 iunie 2010 ce confirmă titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din decembrie 1989 – luptător remarcat prin fapte deosebite, beneficiază de drepturile conferite de Legea nr. 341/2004 inclusiv dreptul prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. k) din lege, respectiv transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun și, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I dus-întors cu toate categoriile de trenuri de călători.

Potrivit dispozițiilor ar. 37 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, dreptul la transport gratuit cu mijloacele de transport în comun se exercită pe baza legitimației de revoluționar și a documentului de identitate, iar potrivit art. 37 alin. (3) „dreptul prevăzut de art. 5 alin. (1) lit. k) din lege, privind călătoriile gratuite pe calea ferată se exercită pe baza legitimației de revoluționar, a documentului de identitate și a biletului de călătorie gratuită”.

Instanța de control judiciar constată că în mod corect instanța de fond a reținut și aplicat în cauză aceste dispoziții legale, respectiv faptul că decontările și acordarea fondurilor în vederea asigurării gratuității călătoriilor prevăzute de art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, se asigură după exercitarea efectivă a drepturilor, după efectuarea în concret a călătoriilor în raport cu numărul și prețul acestora.

Astfel fiind, în mod corect s-a reținut faptul că prejudiciul invocat de recurentul-reclamant reprezentând c/val călătoriilor aferente perioadei iulie 2007 - iulie 2010 nu este cert.

De altfel, pentru perioada de preschimbare a certificatelor legiuitorul a prevăzut expres acordarea retroactivă a indemnizațiilor reparatorii de la data depunerii documentației, această acordare retroactivă nefiind prevăzută și pentru drepturile prevăzute de dispozițiile art. 5 lit. k) din Legea nr. 341/2004, drepturi care se acordă pe baza legitimației de revoluționar, în speță de la data eliberării acesteia, respectiv 21 iunie 2010.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, va respinge recursul formulat în cauză, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de R.I. împotriva sentinței nr. 487 din 1 noiembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 iunie 2011.