ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2581/2011

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.Prima instanță

a) Cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul

Botoșani, secția civilă, reclamantul D.G. a solicitat, în contradictoriu cu

D.G.I.P.I. și M.A.I., anularea Dispoziției nr. S/II 239 din 1 martie 2009, emisă

de Directorul General al D.G.I.P.I. din cadrul M.A.I., recalculare pensiei

potrivit funcției deținute anterior.

A solicitat acordarea

de daune materiale și morale în valoare de 100.000 RON, însă ulterior, la data

de 5 octombrie 2010 a renunțat la ultimele două capete de cerere.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că prin actul administrativ menționat, a fost

eliberat ilegal din funcția de șef birou, funcție ocupată prin concurs din anul

2000, nefiind înștiințat despre aceasta, încălcându-se astfel dispozițiile art.

99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, precum și Legea nr. 360/2002 care nu

prevede instituția eliberării din funcție.

b) Întâmpinarea

formulată în cauză

Prin întâmpinarea

formulată pârâta D.G.I.P.I. a invocat, în principal, excepția lipsei calității

sale procesuale pasive iar, în subsidiar, respingerea acțiunii ca nefondată,

actul administrativ atacat fiind emis cu respectarea dispozițiilor legale.

Tribunalul Botoșani,

secția civilă, prin Încheierea de ședință din 25 noiembrie 2009, a scos cauza

de pe rol, și a înaintat-o Secției comerciale, de contencios administrativ și

fiscal din cadrul aceluiași tribunal.

Tribunalul Botoșani,

secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 378

din 31 martie 2010, a admis excepția necompetenței materiale și, în consecință,

și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Suceava, secția comercială,

de contencios administrativ și fiscal.

c) Sentința și

motivarea primei instanțe

Curtea de Apel

Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

Sentința nr. 297 pronunțată în data de 20 decembrie 2010, a admis excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D.G.I.P.I., și a respins

acțiunea față de pârâta D.G.I.P.I., pentru lipsa calității procesuale pasive a

acesteia.

Totodată, a respins

ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul D.G. față de pârâtul M.A.I.

București.

Pentru a se pronunța

astfel, instanța a constatat, în esență, așa cum reiese din considerentele

sentinței, următoarele:

În ceea ce privește

excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D.G.I.P.I., prin

aplicarea art. 137 C. proc. civ., instanța a constatat că este întemeiată,

având în vedere că dispozițiile art. 10 alin. (3) din O.U.G. nr. 30/2007 privind

organizarea și funcționarea M.I.R.A., D.G.I.P.I. este structura specializată a

M.I.R.A. și nu dispune de personalitate juridică astfel că nu poate sta în nume

propriu în proces.

În ceea ce privește

fondul acțiunii instanța a constat că, prin Certificatul medical din 18

decembrie 2008 emis de către C.E.M.-M. de pe lângă S.M. Iași și avizat de către

Direcția Medicală din cadrul M.A.I. reclamantul a fost clasat

"

apt limitat pentru

serviciul în poliție

"

cu recomandarea încadrării într-o funcție

corespunzătoare clasării, evitarea eforturilor mari și dispensarizare.

Astfel, prin Ordinul

ministrului administrației și internelor nr. S/11/4090 din 09 iunie 2009,

reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu ca urmare a pierderii

capacității de muncă, întrucât C.E.M.-M. de pe lângă S.M. Iași a emis

Certificatul-decizie medicală din 13 din 19 martie 2009 prin care a avizat

clasarea ofițerului ca inapt pentru serviciul în poliție cu scoatere din

evidență, gradul II de invaliditate.

A reținut instanța de

fond că potrivit art. 99 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 188/1999 privind

statutul funcționarului public în situația în care starea fizică și/sau psihică

a funcționarului public, constată prin decizia organelor competente de

expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile

corespunzătoare funcției publice deținute, persoana care are competența legală

de numire în funcție va dispune eliberarea acestuia din funcția publică.

În raport de

certificatul medical nr. x/2009, s-a apreciat de prima instanță că măsura

eliberării din funcție este legală.

Împotriva acestei

sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamantul D.G. și pârâtul

M.A.I.

a) Motivele de recurs

M.A.I. a invocat în

motivele de recurs lipsa calității procesuale pasive întemeiată pe împrejurarea

că nu este emitentul actului care a format obiectul acțiunii judiciare.

A precizat că

reclamanta nu a chemat în judecată ca pârât pe M.A.I., ci numai pe D.G.I.P.I.

Reclamantul a

declarat recurs criticând sentința primei instanțe pentru nelegalitate și

netemeinicie, reluând petiturile acțiunii și motivarea acesteia, fără a indica

motivele de nelegalitate și netemeinicie ale sentinței recurate.

b) Analiza motivelor

de recurs

Prin acțiunea

formulată reclamantul D.G. a solicitat anularea Dispoziției nr. S/II/239 din 1

martie 2009.

Din observarea

acestei dispoziții se constată că a fost emisă de directorul general al

D.G.I.P.I.

În raport de

emitentul actului administrativ care formează obiectul acțiunii în anulare,

M.A.I. nu are calitate procesuală pasivă.

În speță, reclamantul

s-a considerat vătămat într-un drept al său printr-un act administrativ,

respectiv Dispoziția Directorului General al D.G.I.P.I., motiv pentru care a

solicitat anularea acesteia.

Înalta Curte precizează

că în cadrul unui litigiu având ca obiect o acțiune în anularea unui act

administrativ, formulată în temeiul Legii nr. 554/2004, are calitate procesuală

pasivă emitentul actului contestat, fără a prezenta relevanță dacă emitentul

are sau nu personalitate juridică.

M.A.I. nu are

calitate procesuală pasivă în litigiul având ca obiect anularea unui act emis

de o structură a acestuia, întrucât nu este parte în raportul de drept

substanțial dedus analizei judiciare.

Pentru motivele

enunțate de prima instanță, respectiv temeinicia măsurii de eliberare din

funcție, ca urmare a stării de sănătate, constatată prin decizia organelor

medicale, necontestată de reclamant, se va respinge acțiunea față de D.G.I.P.I.

ca neîntemeiată.

În concluzie, M.A.I.

nu are calitate procesuală pasivă, astfel că excepția invocată este fondată,

motiv pentru are în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va

schimba, în tot, sentința atacată.

În ceea ce privește

recursul declarat de reclamant, acesta urmează a fi constatat nul, întrucât nu

a fost motivat, în sensul că nu s-au indicat motivele de recurs, nu s-a arătat

în ce constă nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe .

Potrivit art. 306

alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul

legal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul D.G. împotriva Sentinței nr. 297 din 20 decembrie 2010

a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și

fiscal.

Admite recursul

declarat de pârâtul M.A.I. împotriva aceleiași sentințe.

Modifică, în tot,

sentința atacată.

Respinge acțiunea

reclamantului D.G. față de pârâta D.G.I.P.I., ca neîntemeiată.

Admite excepția

lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M.A.I. și respinge acțiunea

reclamantului față de acesta.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 6 mai 2011.