ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 426/2011

Asupra recursului de față : Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin sentința civilă nr. 1311 din 23 septembrie 2009, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava, secția comercială și de contencios administrativ. Prin acțiune reclamantul M.G. a solicitat anularea hotărârii adunării generale a acționarilor de la SC R.T. SA CÂMPULUNG MOLDOVENESC din data de 9 mai 2009 și respectiv a cererii sale de retragere ca acționar din cadrul societății.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a invocat nulitatea actelor sus menționate, în raport de neîndeplinirea formalităților de publicare în Monitorul Oficial, nedepunerea cu 5 zile înainte de ținerea adunării generale a acționarilor, a acțiunilor la purtător și neincluderea acestui aspect în procesul verbal de ședință, nerespectarea conținutului ordinii de zi și nepublicarea ei, neprezentarea rapoartelor administratorilor și cenzorilor precum și nerespectarea condițiilor de publicitate. Pentru a dispune declinarea competenței de soluționare a cauzei, judecătoria a reținut natura comercială a cauzei și caracterul neevaluabil în bani al cererii. În fața Tribunalului Suceava, reclamantul a formulat precizări ale acțiunii, prin care a arătat că primul capăt al cererii este întemeiat pe dispozițiile art. 132 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 și are ca obiect constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.E.A.

a SC R.T. SA, întrunită la data de 9 mai 2009, motivat de nelegalitatea convocării adunării generale, care a fost făcută cu încălcarea dispozițiilor art. 117 alin. (2), (3), (6) și (7) din Legea nr. 31/1990. Cu referire la cel de al doilea capăt al cererii, a precizat că acesta are ca obiect constatarea nulității relative a aceleiași hotărâri, aceasta fiind contrară legii, actului constitutiv și interesului acționarilor, față de dispozițiile art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990. La data de 26 martie 2010, C.R.M. a formulat cerere de intervenție în interesul reclamantului, prin care a motivat că prin convocarea nr. 40 din 31 martie 2009, Consiliul de Administrație al SC R.T. SA a convocat A.G.E.A.

în data de 9 mai 2009, prima convocare și în data de 10 mai 2009 a doua convocare, iar această hotărâre este nulă absolut din punct de vedere al art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 republicată, dispoziții care au caracter imperativ. De asemenea a susținut că hotărârile adunării generale extraordinare au fost luate fără ca acțiunile la purtător să fie depuse la termenul prevăzut de lege înainte de adunare și fără ca aceasta să se constate prin procesul verbal, fapt ce duce la nulitatea acestora. Potrivit actului constitutiv al societății, SC R.T. SA are acțiuni pe suport material la purtător. În speță a susținut intervenienta că au fost încălcate dispozițiile prevăzute de art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990.

Cererea de intervenție a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 49 alin. (2) C. proc. civ., art. 117 alin. (3) și (6), art. 123 alin. (1) din Legea nr. 31/1990. Tribunalul Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 97 din 11 iunie 2010 a admis acțiunea reclamantului, a admis cererea de intervenție în interesul reclamantului, și a anulat hotărârea A.G.E.A. din 9 mai 2009. Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut că în speță nu au fost îndeplinite dispozițiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, privind convocarea adunării generale. De asemenea s-a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, întrucât convocarea adunării generale nu a menționat explicit toate problemele care vor face obiectul dezbaterii adunării, nefiind inclusă schimbarea sau revocarea Consiliului de Administrație și nici revocarea directorului general al societății pârâte.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta SC RARĂU R.T. SA, prin care a susținut că au fost îndeplinite condițiile pentru ținerea în legalitate a Adunării Generale a Acționarilor din data de 9 mai 2009. Analizând apelul prin prisma criticilor invocate, Curtea a constatat că apelul pârâtei este neîntemeiat, în raport de faptul că pârâta nu a făcut dovada publicării convocării A.G.E.A în Monitorul Oficial al României și într-un ziar de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății, formalitate prevăzută imperativ de dispozițiile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, și având în vedere faptul că acțiunile societății sunt acțiuni la purtător.

De asemenea, Curtea a constatat nulitatea hotărârii și prin prisma încălcării art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990, întrucât pe ordinea de zi nu a fost trecută și revocarea consiliului de administrație și a directorului general și de asemenea nu s-a menționat că lista persoanelor propuse pentru aceste funcții se află la dispoziția acționarilor pentru a fi consultată și completată de aceștia. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC R.T. SA CÂMPULUNG MOLDOVENESC, în cadrul termenului prevăzut de art. 301 C. proc. civ., fără a indica motivul de nelegalitate în susținerea recursului. Recurenta, prin criticile formulate a arătat că nepublicarea în Monitorul Oficial a convocării din 31 martie 2009 nu poate fi imputată actualului Consiliu de Administrație, deoarece la acea dată nu era ales.

Din alt punct de vedere toate punctele aflate pe ordinea de zi au fost discutate în ședința din 9 mai 2009, prima convocare. Mai mult, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990 prezentarea noului Consiliu de Administrație, ca urmare a revocării celui vechi poate fi efectuată cu ocazia noilor alegeri. Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele motive: Prin acțiunea de față, reclamantul a investit instanța de judecată cu soluționarea unei acțiuni privind constatarea nulității absolute a hotărârii Adunării Generale Ordinare și Extraordinare a Acționarilor SC R.T.

SA CÂMPULUNG MOLDOVENESC, având în vedere nerespectarea dispozițiilor imperative privind publicarea convocării adunării generale, într-unul din ziarele de largă circulație din localitatea în care se află sediul societății și în Monitorul Oficial al României, precum și nerespectarea dispozițiilor privind convocarea adunării generale, care nu a menționat explicit toate problemele care vor face obiectul dezbaterii adunării. Dezlegările instanței de apel, în ceea ce privește motivele invocate în susținerea acțiunii sunt corecte. Astfel, prevederile art. 117 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 impun respectarea unei duble cerințe de publicitate, cerință care este prevăzută în mod cumulativ, astfel că nerespectarea acestor formalități, atrage sancțiunea nulității absolute a convocării, și pe cale de consecință, a hotărârii adunării generale pentru care procedura publicării a fost viciată.

Întrucât pârâta nu a făcut dovada convocării A.G.E.A. din 9 mai 2009, în mod corect, din acest punct de vedere a fost constatată nulitatea absolută a hotărârii. Instanța de apel a analizat de asemenea și posibilitatea incidenței dispozițiilor art. 117 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, însă în speța de față, acțiunile societății sunt pe suport material la purtător, conform actului constitutiv. Critica privind faptul că nu se poate imputa noului Consiliu de Administrație nepublicarea convocării din 31 martie 2009 în Monitorul Oficial, întrucât la acea dată acest consiliu nu era ales este lipsită de efecte juridice, întrucât obiectul constatării nulității absolute este reprezentat de hotărârea A.G.E.A din data de 9 mai 2009 și nu atragerea răspunderii Consiliului de Administrație.

În ceea ce privește conținutul convocării, cu referire la indicarea expresă a ordinii de zi, Înalta Curte constată că în convocare nu au fost cuprinse toate problemele care vor face obiectul dezbaterilor adunării, în concret nu a cuprins schimbarea sau revocarea Consiliului de Administrație și nici revocarea directorului general. Critica recurentei în sensul că aspectele privind alegerea Consiliului de Administrație și a directorului general, au fost discutate la prima convocare din 31 martie 2009 și la a doua convocare din 10 mai 2009, nu poate fi reținută întrucât discutarea unor probleme în cadrul altor ședințe ale adunării generale, nu respectă cerința legii.

Menționarea dispozițiilor art. 111 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 31/1990, în justificarea adoptării măsurii privind schimbarea Consiliului de Administrație, nu este de natură să schimbe soluția pronunțată, întrucât textul articolului sus menționat conține enumerarea atribuțiilor care intră în sfera de competență a A.G.O.A, competență care însă nu înfrânge dispozițiile cerute de art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990. Constatând culpa procesuală a recurentei în declanșarea procesului de față, în temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a obliga recurenta la plata cheltuielilor de judecată în favoarea intimatului M.G.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC R.T. SA CÂMPULUNG MOLDOVENESC împotriva deciziei nr. 67 din 23 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Obligă recurenta SC R.T. SA CÂMPULUNG MOLDOVENESC la plata sumei de 699,87 lei, cheltuieli de judecată în favoarea intimatului M.G. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2011.