ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7763/2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7763/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 555 din 17 iunie

2010, a Tribunalului Cluj, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de

reclamanții F.V., F.V.D. și D.V.M., D.M.L. și D.P.M. împotriva pârâtului

Primarul municipiului Cluj-Napoca și, în consecință:

S-a dispus acordarea

în favoarea reclamanților a măsurilor reparatorii, constând în despăgubiri,

pentru cota parte de 2/3 din următoarele imobile:

- teren înscris în CF

18659 Cluj nr. top. X, valoarea de circulație fiind de 511.507 RON;

- teren înscris în CF

18659 Cluj cu nr. top. Y, valoarea de circulație fiind de 1.367.430 RON;

- teren înscris în CF

18659 Cluj cu nr. top. Z, valoarea de circulație fiind de 1.045.380 RON.

Pârâtul a fost

obligat să le plătească reclamanților cheltuieli de judecată în sumă de 1600

RON.

Pentru a pronunța

această sentință, tribunalul a reținut că, prin Notificarea înregistrată în 17

octombrie 2001 la BEJ S.M., numitul F.I. a solicitat acordarea de măsuri

reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în Cluj-Napoca și pentru

terenul aferent înscris în CF 18659. A precizat că, împreună cu soția sa, F.V.,

au fost proprietari asupra construcției care a fost demolată în anul 1970, iar

terenurile cu nr. top. X și Y nu au fost expropriate, însă au fost preluate

abuziv de stat.

Conform copiei CF

18659 Cluj, imobilul cu nr. top. X, casă, curte și grădină în suprafață de 346

stj. p., imobilul cu nr. top. Y, în suprafață de 773 stj. p. și imobilul cu nr.

topo. Z, în suprafață de 1011 stj. p. s-au aflat în proprietatea tabulară a

numitului F.V. a lui Ș.

Din Anexa Decretului

de expropriere nr. X/1947, rezultă că imobilul situat în Cluj-Napoca a fost

expropriat de la F.V., C.R. și F.I.

Din actele de stare

civilă depuse la dosar, rezultă că proprietarul tabular F.V. a decedat la data

de 01 martie 1937 și că F.I., persoana care a formulat notificarea, este fiul

acestuia. Din certificatul de moștenitor nr. X/2002 eliberat de BNP M.L.,

rezultă că F.I. a decedat la data de 06 august 2002 și că reclamanții F.V.,

D.V.M. și F.V.D. sunt moștenitorii acestuia, în calitate de soție, respectiv

copii.

Prin declarația autentificată

în 24 martie 2009 de Societatea Civilă Notarială "N.L.", C.C.R. a

arătat că, între mama sa, C.R. și antecesorul reclamanților, F.I., a intervenit

un partaj voluntar cu privire la bunurile din masa succesorală rămasă după

bunicul său F.V. a lui Ș, potrivit căruia cota parte de 1/3 ce se cuvenea

defunctei C.R. din imobilele cu nr. topo. X, Y și Z a revenit defunctului F.I..

În condițiile în care

antecesorul reclamanților a formulat notificarea pentru acordarea de măsuri

reparatorii, iar pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca nu a emis până în

prezent dispoziția prevăzută de art. 25 alin. (1) din Legea nr. 10/2001,

instanța a considerat că această lipsă echivalează cu un refuz de restituire.

Din raportul de

expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză de exp. F.V., a rezultat că

valoarea de circulație a terenului cu nr. top. X este de 623 RON/mp, iar

valoarea de circulație a terenurilor cu nr. top. Y și Z este de 570 RON/mp.

Astfel, instanța a

constatat că valoarea de circulație a cotei părți de 2/3 din terenul cu nr.

top. X, în suprafață de 1244 mp (346 stj. p.) este de 511.507 RON, valoarea de

circulație a cotei părți de 2/3 din terenul cu nr. top. Y, în suprafață de 3635

mp (1011 stj. p.) este de 1.367.430 RON, iar valoarea de circulație a cotei părți

de 2/3 din terenul cu nr. top. Z, în suprafață de 2778 mp (773 stj. p) este de

1.045.380 mp.

Împotriva acestei

sentințe, a declarat în termen legal apel pârâtul, solicitând schimbarea ei în

parte, respectiv:

- respingerea

acțiunii pentru parcela cu nr. top X din CF 18659 Cluj, ce nu a constituit

obiect al notificării formulată de antecesorul reclamanților, numitul F.I.;

- respingerea cererii

privind stabilirea de către instanță a măsurilor reparatorii prin echivalent

constând în despăgubiri bănești, pe motiv că această atribuție aparține

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în baza Titlului VII al

Legii nr. 247/2005, în mod greșit fiind dispusă proba privind o expertiză de

evaluare, cu ale cărei concluzii, oricum, pârâtul nu a fost de acord, reiterând

în apel obiecțiunile formulate în fața primei instanțe.

Reclamanții, la

rândul lor, în temeiul art. 293 C. proc. civ., au formulat o cerere de aderare

la apelul declarat de pârât, solicitând schimbarea parțială a sentinței

apelate, în sensul restituirii în natură a parcelei cu nr. top X din CF 18659

Cluj-Napoca, teren în suprafață de 1244 mp, identificat ca fiind liber în

raportul de expertiză întocmit de inginer expert F.V., terenul fiind amenajat

ca parcare de către municipalitate cu rea-credință, în timpul derulării

procesului, asupra acestuia existând contracte de închiriere pentru parcări,

care nu au fost toate depuse de către pârât, oricum, lucrările de amenajare

neavând un caracter permanent.

Analizând apelul

formulat de pârât și aderarea la apel formulată de reclamanți, în temeiul art.

292 alin. (1) și art. 293 C. proc. civ., Curtea a apreciat că apelul este

parțial fondat și aderarea la apel nefondată, pentru considerentele următoare:

Astfel, în ceea ce

privește apelul, acesta, în esență, vizează trei împrejurări, și anume:

a) faptul că una din

parcelele pentru care s-au stabilit măsuri reparatorii prin echivalent nu a

constituit obiect al notificării;

b) faptul că nu

instanța, ci Comisia centrală pentru Stabilirea despăgubirilor are atribuția de

a stabili măsurile reparatorii prin echivalent;

c) măsurile

reparatorii prin echivalent nu au fost corect stabilite.

Primul motiv de apel,

a fost considerat ca fiind fondat, întrucât, așa cum rezultă din cuprinsul

notificării formulată ce antecesorul reclamanților, numitul F.I., acesta a

identificat cu nr. topografice parcelele pentru care a solicitat măsuri

reparatorii prin echivalent, indicându-le ca fiind parcela cu nr. top X în

suprafață de 1246 mp și parcela cu nr. top Y în suprafață de 3640 mp, din CF

18659, nefiind solicitate măsuri reparatorii pentru parcela cu nr. top Z din

aceeași carte funciară.

Instanța a reținut,

referitor la valoarea despăgubirilor stabilite de prima instanță că, raportul

de expertiză a fost depus la dosar la data de 2 aprilie 2010, pârâtul nu a

formulat obiecțiuni, așa cum rezultă din încheierea ședinței publice din 13 mai

2010, depunând abia la data de 10 iunie 2003 un înscris intitulat "răspuns

la raportul de expertiză", care reprezintă, de fapt, poziția sa față de raportul

de expertiză și nu obiecțiuni, fiind, în realitate, simple afirmații,

nesusținute de probe, în sensul că, în condițiile actuale prețurile se situează

la 20% din valoarea din ofertă, că dimensiunile parcelelor neoferind condiții

de construire, având potențial doar pentru parcări auto, care au și fost

amenajate de pârât, aceasta, în ceea ce privește metoda comparațiilor de piață,

iar referitor la metoda prin bonitare, se mărginește să susțină că a utilizat

coeficienți, care nu sunt în concordanță, în opinia sa, cu situația reală a

terenurilor, invocând alți coeficienți, fără nicio argumentare.

În ceea ce privește

aderarea la apel formulată de reclamanți, prin acțiunea inițială, aceștia au

solicitat acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, nesolicitând

restituirea în natură a vreunei suprafețe.

Astfel că, în temeiul

art. 293 C. proc. civ., aderarea la apel a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva Deciziei

civile nr. 304/A/2010 a Curții de Apel Cluj, pronunțată în Dosarul nr.

3356/117/2008, a declarat recurs pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca care

a susținut următoarele motive de nelegalitate a deciziei recurate.

Nu s-a avut în vedere

faptul că imobilele în litigiu, s-au aflat în proprietatea tabulară a numitului

F.V., care i-a avut drept moștenitori în cota de 1/3 parte fiecare pe numiții

F.I., F.V. și F.R.. Ulterior, F.I. a formulat notificare în baza Legii nr.

10/2001, prin care a solicitat măsuri reparatorii prin echivalent pentru

imobilul situat în Cluj-Napoca și pentru terenul aferent acestei proprietăți,

înscris în CF nr. 18659, sub nr. top X, în suprafața de 1246 mp, pentru terenul

înscris în același CF sub nr. top Y, în suprafață de 3640 mp. De asemenea, prin

cererea de revendicare se solicită și cota de 1/3 parte din terenurile cu destinația

pășune, în suprafață de 0,54 ha și respectiv pădure, în suprafață de 1 ha și

3800 mp, ambele înscrise în CF 20851.

Se consideră că

decizia civilă în cauză este nelegală, raportat la acordarea despăgubirilor

bănești, în acest sens, atât instanța de fond, cât și cea de apel prevalându-se

în mod greșit de prevederile Deciziei XX a Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Instanța de judecată

nu se poate substitui autorităților învestite cu competență în materie prin

legi speciale, astfel încât, aceste despăgubiri urmează a se stabili în temeiul

Titlului VII al Legii nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății

și justiției, metodologia fiind una clară și precisă.

Conform procedurii de

acordare a despăgubirilor după primirea dosarelor, Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor le va transmite unui evaluator sau societăți de

evaluatori, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

Raportul elaborat va

conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de

despăgubire. Raportul va fi comunicat Comisiei Centrale și persoanelor

îndreptățite, în cazul în care persoanele îndreptățite au obiecțiuni, raportul

de evaluare poate fi contestat, în caz contrar, Comisia va emite titlul de

despăgubire.

Se mai susține că,

pentru calcularea valorii actualelor terenuri ce aparțin noilor societăți

comerciale-private, se aplică cu precădere metoda comparațiilor de piață și

restricționat - metoda de bonitate, în situația în care nu sunt date de piață.

Analizând decizia

recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente,

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este fondat, urmând a

fi admis pentru considerentele ce succed:

Deși nu se indică în

mod expres motivul de nelegalitate incident în cauză, criticile formulate ar

putea fi încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Pentru a fi incident

acest motiv de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., este

necesar ca hotărârea recurată să fie lipsită de temei legal sau să fie dată cu

aplicarea sau interpretarea greșită a legii.

În cauză, instanța de

apel a interpretat în mod eronat dispozițiile legale incidente, doar în ceea ce

privește modalitatea de acordare a despăgubirilor ce se cer pentru imobilele în

litigiu.

Obiectul prezentei

contestații îl constituie obligarea pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca

la emiterea unei dispoziții privind notificarea din 17 octombrie 2001, prin

care să se dispună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru cota

de 2/3 din suprafața de teren expropriată și pentru construcția veche cu

destinația de locuință și acordarea de măsuri prin echivalent pentru cota de

2/3 din suprafața de teren expropriată și afectată de planurile de

sistematizare ale zonei, suprafața de teren identificată inițial în registrul

de CF 18659 Cluj-Napoca, iar instanța de apel s-a pronunțat în sensul admiterii

apelului, respingerii acțiunii pentru parcela cu nr. top Y, menținând restul

dispoziției sentinței, prin care s-au acordat în favoarea reclamantului

despăgubiri pentru terenurile înscrise în CF nr. top X și Z (pentru valoarea de

circulație stabilită conform raportului de expertiză)

Criticile formulate

de recurentul-pârât sunt fondate.

Conform art. 26 alin.

(1) din Legea nr. 10/2001 rezultă că dacă restituirea în natură nu este

posibilă, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea învestită potrivit

prezentei legi cu soluționarea notificării este obligată ca, prin decizie sau,

după caz, dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1), să

acorde persoanei îndreptățite în compensare bunuri sau servicii ori să propună

acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de

stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv,

în situațiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este

acceptată de persoana îndreptățită.

Dispozițiile legale

menționate sunt exprese și în ceea ce privește modalitatea de acordare și

stabilire a cuantumului măsurilor reparatorii, această competență revenind

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care va emite la finalul

procedurii o decizie ce va cuprinde și cuantumul despăgubirilor ce vor consta

în titluri de despăgubiri.

Potrivit art. 1 alin.

(1) Titlul VII, Legea nr. 247/2005 reglementează sursele de finanțare,

cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu

mai pot fi restituite în natură.

În acest sens, art.

13 alin. (1) precizează că pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al

despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor Legii nr. 247/2005, se

constituie, în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar alin. (5) prevede că secretariatul

acestei comisii se asigură de către Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților.

Din analiza acestor

texte de lege, rezultă că recurenta nu mai are competență legală de "a

acorda despăgubiri", ci doar de a propune acordarea acestora în condițiile

legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente

imobilelor preluate în mod abuziv, instituției competente - Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, conform art. 16 alin. (2) din Titlul VII al

Legii nr. 247/2005.

Pentru aceste

considerente, se va admite recursul, în baza art. 312 C. proc. civ., se va

modifica decizia civilă și Sentința civilă nr. 555 din 17 iunie 2010 a

Tribunalului Cluj, în sensul că despăgubirile se acordă conform Titlului VII al

Legii nr. 247/2005.

Se va menține restul

dispozițiilor deciziei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva Deciziei civile

nr. 304 A din 11 noiembrie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă

și asigurări sociale pentru minori și familie.

Modifică în parte

decizia atacată și Sentința civilă nr. 555 din 17 iunie 2010 a Tribunalului

Cluj, secția civilă, în sensul că despăgubirile se acordă conform Titlului VII

din Legea nr. 247/2005.

Menține restul

dispozițiilor deciziei atacate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 03 noiembrie 2011.