ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4541/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 178 din 03 mai 2010 a Tribunalului Galați, secția penală, s-a dispus condamnarea inculpatului P.G.: - la o pedeapsă de 20 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen., pe o durată de 6 (șase ) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. a) - art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. (faptă din 24 martie 2004). - la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2) 1 lit. a) C. pen.

(faptă din 24 martie 2004). - la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (faptă din 24 martie 2004). - la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de profanare de morminte (cadavre) prevăzută de art. 319 C. pen. (faptă din 24 martie 2004). În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite, urmând ca inculpatul P.G. să execute pedeapsa mai grea, de 20 (douăzeci) ani închisoare sporită la 23 (douăzeci și trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe o durată de 6 (șase) ani.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului P.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului P.G., iar conform art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii - 24 ore - aferentă zilei de 15 ianuarie 2007 și a arestării preventive de la 16 ianuarie 2007 la zi. În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul P.G. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În baza art. 14 C. proc. pen. și art. 346 C. proc.

pen. în ref. la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul P.G. la plata sumei de 25.000 lei daune materiale și 30.000 lei daune morale către partea civilă C.G. Au fost respinse ca nefondate celelalte pretenții civile solicitate de partea civilă. Conf. art. 193 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă C.G. În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.G. la plata sumei de 4000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Prin aceeași sentință, s-a constatat că procedura de preluare a judecării cauzei în privința inculpatului M.I.D. (fiul lui G. si C.) nu a fost realizată. Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în sinteză, următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 1467/P/2006 din 06 martie 2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.G.

pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. de art. 174 - 175 alin. (1) lit. a) - art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (2) lit. a) C. pen., distrugere prev. de art. 217 alin. (1) C. pen. și profanare de cadavre prev. de art. 319 C. pen. În fapt, în sarcina inculpatului P.G. s-a reținut, prin actul de inculpare, că în data de 24 martie 2004, în baza înțelegerii anterioare cu incupatul M.I.D., au atras-o pe numita C.A. (H.U. din Republica Serbia, inculpatul P.G. a deposedat-o pe victima de suma de 1000 euro; ulterior pentru a ascunde urmele, au incendiat autoturismul în care se afla victima decedată. Prin aceeași hotărâre s-a constatat că, într-un ciclu procesui anterior, prin sentința penală nr. 247 din 28 mai 2008 a Tribunalului Galați, fost condamnat inculpatul P.G.

la o pedeapsă rezultantă - penti aceleași infracțiuni - de 18 ani închisoare sporită la 20 ani închisoare, pli pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani, fiind menținută starea de arest a inculpatului. Prin Decizia penală nr. 124 din 17 octombrie 2008 a Curții de Apel Galați au fost admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați, de inculpați P.G. și de partea civilă C.G., a fost desființată sentința penală nr. 247 din 28 mai 2008 a Tribunalului Galați și s-a trimis cauza la instanța de fond, Tribunalul Galați, în vederea conexării cauzei la Dosarul nr. 6488/121/2008 al Tribunalului Galați, privind pe inculpatul M.I.D., cercetat pentru aceleași fapte.

În termen legal, împotriva sentinței nr. 178 din 3 mai 2010, a Tribunalul Galați, a declarat apel inculpatul P.G. solicitând, în primi rând trimiterea cauzei spre rejudecare, având în vedere că - între timp autoritățile sârbe au solicitat din nou preluarea procedurii față de coinculpatv M.I.D. În subsidiar, inculpatul a solicitat achitarea sa schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 262 C. pen. ori reținerea de circumstanțe atenuante și redozarea pedepsei aplicate. Prin Decizia penală nr. 165/ AP din 22 noiembrie 2010, Curtea de Apel Galați, secția penală, a admis apelul declarat de inculpatul P.G. (fiul lui I. și T.) împotriva sentinței penale nr. 178 din 03 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Galați în Dosarul nr. 6488/121/2008.

A desființat sentința penală nr. 178 din 03 mai 2010 a Tribunalului Galați și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță. A menținut actele procedurale efectuate în cauză până la termenul din 20 aprilie 2010. A menținut starea de arest preventiv a inculpatului P.G. Împotriva deciziei, inculpatul P.G. a declarat prezentul recurs. La Înalta Curte, inculpatul și apărătorul său ales au menționat, în mod expres, că singurul motiv de recurs vizează dispoziția de menținere a stării de arest, întrucât dispoziția din soluția pe fond dispusă de curtea de apel {casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță) îi este favorabilă și nu înțelege să o atace.

Luând act de restrângerea obiectului judecății în recurs, în acord cu manifestarea de voință a inculpatului personal, precum și a apărătorului său ales, Înalta Curte - cu privire la critica referitoare la menținerea stării de arest - reține următoarele: În raport cu soluția de rejudecare a cauzei de către instanța de fond, soluție pe care inculpatul și avocatul ales, au înțeles să nu o critice deoarece au considerat-o favorabilă apărării, Înalta Curte apreciază, pe de o parte, că a fost legal și temeinic menținută starea de arest, iar pe de altă parte, că se impune și în continuare menținerea stării de arest a inculpatului, conform art. 300 2 cu referire la art. 160 b C. proc. pen., cauza penală aflându-se încă în cursul judecății, aceste dispoziții legale făcând parte din Titlul II, Judecata, Capitolul I, Dispoziții generale, C. proc.

pen.

Împrejurarea că inculpatul este arestat de mai mult timp și că faptele datează din anul 2004, nu este suficientă, prin ea însăși, să justifice temeinicia cererii de punere în libertate a inculpatului deoarece: - faptele cercetate și deduse judecății prezintă un ridicat grad de pericol social, și o complexitate deosebită prin modalitatea de obținere și administrare a probatoriului, fiind exclusă culpa procesuală a organelor judiciare române; - rejudecarea cauzei a fost impusă de necesitatea reunirii dosarului său, cu cel al inculpatului M.I.D., arestat în Republica Serbia; În cauză, datorită elementelor de extraneitate, s-a impus desfășurarea unei activități de cooperare judiciară internațională în materie penală; - de fiecare dată, atunci când s-a dispus rejudecarea cauzei în primă instanță, a fost avută în vedere, cu prioritate, garantarea dreptului de apărare al inculpatului prin asigurarea judecării unitare a celor 2 dosare; - la această situație juridică s-a ajuns și ca urmare a unor soluții contrare pronunțate de autoritățile judecătorești din Republica Serbia (Tribunalul Districtual din Negotin și Curtea Supremă a Republicii Serbia, astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului).

Or, Înalta Curte constată că motivele care au impus luarea măsurii arestării nu au dispărut, și nici nu s-au diminuat într-o modalitate categorică care să justifice o soluție contrară cu privire la menținerea acestei măsuri preventive. În acord cu instanța de apel, Înalta Curte are în vedere că fapta de săvârșirea căreia este acuzat inculpatul prezintă o gravitate ridicată, de natură să trezească în rândul opiniei publice un profund sentiment de indignare, astfel încât - pentru păstrarea ordinii publice - se impune menținerea persoanei acuzată de comiterea unei asemenea fapte în stare de arest preventiv, chiar pentru o perioadă mai mare de timp.

Înalta Curte apreciază ca fiind pertinente și celelalte 2 argumente ale instanței de apel referitoare la împrejurarea că, cea mai mare parte a duratei privării de libertate a inculpatului a avut ca temei legal 2 hotărâri judecătorești de condamnare, chiar nedefinitive, prin care s-a dispus executarea unor pedepse cu închisoarea într-un cuantum ridicat, ceea ce justifică concluzia că, în concret, durata arestării preventive a inculpatului nu a depășit un termen rezonabil, precum și cea referitoare la împrejurarea că în celălalt dosar, al autorităților judiciare din Republica Serbia, coinculpatul M.I.D. se află în stare de arest preventiv, astfel încât înlocuirea ori revocarea măsurii arestării în prezentul dosar, față de inculpatul P.G., ar fi inoportună, date fiind acuzațiile comune aduse celor doi.

În consecință, față de cele reținute, Înalta Curte - în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. - va respinge ca nefondat recursul inculpatului. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite cererea formulată de inculpatul P.G. și preschimbă termenul de judecare a recursului de la 15 februarie 2011 la 14 decembrie 2010. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.G. împotriva Deciziei penale nr. 165/ A din 22 noiembrie 2010 a Curții de Apel Galați, secția penală. Menține starea de arest preventiv a inculpatului. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 14 decembrie 2010.