ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3758/2008

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 158/PI din 09 iulie 2008 pronunțată în dosarul nr. 488/59/2008 Curtea de Apel Timișoara a respins ca nefondată plângerea formulată de petentul G.I. împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale dispusă în dosarul nr. 99/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara față de intimata P.V.I. Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că printr-o plângere înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la 28 mai 2008 petentul G.I.

a solicitat desființarea rezoluției de neînceperea urmăririi penale dispusă față de intimată și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva notarului public P.V.I., pe care a acuzat-o de încălcarea atribuțiilor de serviciu cu prilejul încheierii și autentificării Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1597 din 16 octombrie 2006, fapta constând în omisiunea notarului de a solicita societății comerciale care a înstrăinat terenul prezentarea titlurilor de proprietate. A mai susținut petentul că s-a menționat în fals că terenul care a făcut obiectul vânzării a fost dobândit prin cumpărare, când în realitate a fost dobândit prin donație. După examinarea actelor de la dosar prima instanță a reținut că prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public V.P.

sub nr. 1597 din 16 octombrie 2006 SC G.M.C. Company SRL T.M. a vândut numiților P.N. și H.D. un teren în suprafață de 4.973 m 2 înscris în C.F. nr. 952 Șustra, nr. top 778 - 784/13, 778 - 784/15, 778 - 784/17/1/3. Ulterior petentul G.I. a formulat plângere penală împotriva notarului public afirmând că și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu cu prilejul încheierii actului respectiv deoarece nu a solicitat titlurile de proprietate, ocazie cu care ar fi observat că, la data la care s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, vânzătoarea nu mai era proprietara terenului, întrucât prin Sentința civilă nr. 1354/1998 terenul a revenit în proprietatea petentului, urmare a revocării donației în baza căreia societatea comercială a devenit inițial proprietară.

În urma actelor premergătoare efectuate în cauză, prin rezoluția din 15 aprilie 2008, în dosarul nr. 99/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul P.V., soluție împotriva căreia petentul G.I. a formulat plângere în temeiul art. 278 C. proc. pen., care a fost respinsă de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. Instanța Curții de Apel Timișoara învestită cu soluționarea plângerii formulată de petentul G.I. potrivit dispozițiilor art. 278 1 C. proc. pen., a constatat că pentru încheierea actului de vânzare-cumpărare intimata, în calitatea sa de notar public, a solicitat un extras CF de la Serviciul de Carte Funciară din care rezulta că societatea comercială vânzătoare era proprietara imobilului cu titlu de cumpărare și un certificat de atestare fiscală prin care D.G.F.P.S.

Timiș atesta existența rolului fiscal deschis pe numele societății comerciale GMC Company SRL Topolovățu Mare, acte pe baza cărora notarul public a fost îndreptățit să procedeze la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare și la autentificarea actului respectiv, neexistând indicii că datele inserate în extrasul de CF sau în certificatul fiscal nu ar corespunde realității. A mai reținut prima instanță că situația creată și reclamată de petent s-a datorat și lipsei de diligență a acestuia care deși a promovat la instanța de judecată o acțiune civilă prin care solicita anularea titlului în baza căruia societatea comercială vânzătoare a devenit proprietara terenului, nu a înscris în cartea funciară procesul, iar ulterior pronunțării sentinței prin care i-a fost admisă acțiunea nu a mai solicitat reînscrierea dreptului său de proprietate.

S-a concluzionat în sensul că nu se poate reține în sarcina intimatei săvârșirea infracțiunii imputate. Împotriva sentinței penale pronunțată de prima instanță a declarat recurs petentul G.I. care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie și a solicitat casarea hotărârii și pe fond admiterea plângerii sale, desființarea rezoluției de neînceperea urmăririi penale dispusă față de intimată și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva acesteia. În motivele sale de recurs petentul reiterează, în esență, susținerile din plângerea penală formulată împotriva intimatei, pe care o acuză de încălcarea atribuțiilor sale de serviciu cu ocazia întocmirii și autentificării contractului de vânzare-cumpărare a terenului în litigiu.

Recursul declarat de petiționar este nefondat. Cât timp din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că intimata, în calitatea sa de notar public a respectat dispozițiile impuse de legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 și a Regulamentului de punere în aplicare a acestei legi referitoare la verificarea situației proprietății cu ocazia încheierii și autentificării unor acte de transmisiune a dreptului de proprietate, soluția de neînceperea urmăririi penale dispusă față de aceasta este corectă. În condițiile în care din cuprinsul extrasului de carte funciară, eliberat chiar în ziua autentificării Actului de vânzare-cumpărare a terenului, respectiv 16 octombrie 2006, rezultă că societatea comercială G.M.C.

Company SRL Topolovățu Mare figura ca unică proprietară a terenurilor pentru care s-a transmis ulterior proprietatea prin vânzare-cumpărare, iar în partea referitoare la sarcini nu figura nici o mențiune, iar pe de altă parte certificatul fiscal eliberat de D.G.F.P.S. Timiș atesta faptul că aceeași societate comercială figura în evidența fiscală cu terenul respectiv pentru care achita impozit, intimata nu avea motive să refuze încheierea actului respectiv. Pe de altă parte, așa cum de altfel a susținut chiar petentul și cum rezultă din cuprinsul cărții funciare, la data de 29 ianuarie 2002, cu mult timp înaintea perfectării vânzării de către societatea comercială, petentul G.I. împreună și cu fratele său G.C.

au solicitat radierea unei notații pe care o solicitaseră anterior, la 27 aprilie 1998 referitoare la existența unui proces împotriva proprietarei SC GMC Company SRL Topolovățu Mare, astfel că, potrivit mențiunilor existente la 16 octombrie 2006, data autentificării contractului de vânzare-cumpărare a terenului respectiv, proprietatea aparținea societății comerciale și era liberă de sarcini.

Chiar dacă anterior datei de 16 octombrie 2006 petentul redobândise dreptul de proprietate asupra terenului ca urmare a desființării parțiale a contractului de donație autentificat sub nr. 2230/16 august 1996, prin Sentința civilă nr. 1354 din 01 iunie 1998 a Judecătoriei Lugoj rămasă definitivă și irevocabilă la 27 aprilie 2000 prin respingerea apelului și recursului, cât timp acesta nu și-a reînscris dreptul de proprietate în Cartea Funciară, intimata în calitatea de notar nu avea cum să ia cunoștință despre existența hotărârii judecătorești prin care s-a dispus restabilirea situației anterioare încheierii contractului de donație.

Lipsa de diligență a petentului sub acest aspect nu poate fi imputabilă intimatei care a solicitat, potrivit legii eliberarea unui extras de carte funciară pentru imobilul supus vânzării și a avut în vedere mențiunile existente în cuprinsul actului respectiv, pe care le-a preluat în conținutul actului de vânzare-cumpărare, inclusiv mențiunea referitoare la modul de dobândire a terenului de către vânzătoarea societatea comercială G.C.M. Company SRL Topolovățu Mare. Ca urmare soluția de neurmărire penală dispusă de procuror în cauză față de intimată și menținerea acestei rezoluții de către Curtea de Apel Timișoara sunt legale și întemeiate pe actele existente la dosar, astfel că recursul declarat de petent este nefondat și va fi respins ca atare potrivit art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul G.I. împotriva Sentinței penale nr. 158/PI din 9 iulie 2008 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 noiembrie 2008.