ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1569/2008

Asupra recursului de față;

]n baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele: Prin

sentința penală nr. 7/ F din data de 5 februarie 2008, pronunțată de Curtea de

Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost

respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M.M. împotriva

rezoluției dată la 26 septembrie 2007, în dosarul nr. 209/P/2007 de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la

data de 10 ianuarie 2007, petenta M.M. a formulat plângere penală împotriva

notarului public S.A., pe care l-a acuzat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 246, 286, 289, 290 și 215 C. pen.,

constând

în aceea că, la data de 12 mai 2004, a autentificat contractul

de vânzare

cumpărare nr. 2650, între S.A.S.

cu sediul în localitatea

Schitu Golești județul Argeș și SC T.I. SRL cu

sediul în Brașov, fără să verifice actele de proprietate ale vânzătorului, care

consideră că lipseau.

Prin rezoluția dată, la 26 septembrie 2007, în dosarul nr. 209/P/2007

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în temeiul art. 228 alin. (6)

raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi

penale față de notarul public S.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prevăzute de art. 246, 286, 289, 290 și 215 C. pen., întrucât faptele nu

există.

În motivarea acestei soluții procurorul a

reținut că notarul public S.A.

, a încheiat și autentificat

contractul de vânzare cumpărare nr. 2650 la data de 12 mai 2004, prin care S.A.S.,

cu sediul în localitatea Schitu Golești, județul Argeș a vândut cumpărătoarei

SC T.I. SRL cu sediul în Brașov, un imobil compus din suprafața de 6700 mp

teren împreună cu construcțiile amplasate pe acest teren. La data încheierii

contractului, vânzătoarea a prezentat ca dovadă a dreptului ei de proprietate,

procesul verbal de cumpărare la licitație a acestui imobil de la C.A.P. Schitu

Golești și procesul verbal de punere în posesie de către Comisia de aplicare a

fondului funciar și de Comisia de lichidare a fostului C.A.P. Schitu Golești,

acte pe baza cărora s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare.

Procurorul a reținut că notarul public și-a îndeplinit atribuțiile de

serviciu și că modificările ulterioare efectuate pe cale administrativă cu

privire la suprafața de teren, nu-i sunt imputabile notarului, care a încheiat

actul pe baza actelor de proprietate prezentate de vânzătoare.

Plângerea formulată de petentă, împotriva

acestei rezoluții în temeiul

art. 278 C. proc. pen., a

fost respinsă, ca nefondată, prin rezoluția nr. 835/II/2/2007 din 2 noiembrie

2007 a procurorului general adjunct al parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Pitești.

Împotriva celor două rezoluții, în temeiul art. 278

1

C.

proc. pen., a formulat plângere la instanță, petenta M.M., care a susținut că

rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimata S.A. este nelegală,

deoarece din probele administrate rezultă că în exercitarea atribuțiilor de

serviciu notarul public a săvârșit aceste infracțiuni.

Soluționând plângerea petentei, instanța de fond a reținut că soluția

de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală întrucât, din modul

în care a încheiat și autentificat actul de vânzare cumpărare, nu rezultă că

intimata ar fi comis vreuna din faptele imputate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta M.M.,

susținând că sentința primei instanțe este netemeinică și

nelegală întrucât a nesocotit faptul că, intimata a încheiat actul de vânzare

cumpărare doar pe baza procesului verbal de punere în posesie, fără ca imobilul

care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare să fi fost înscris în C.F.

la Judecătoria Câmpulung.

Examinând sentința primei instanțe în raport de motivul de recurs

formulat și de dispozițiile art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta

Curte constată că recursul petentei este nefondat pentru considerentele ce se

vor arăta.

La data de 12 mai 2004, intimata S.A. în calitate de notar public a

autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 2650, între S.A.S. cu sediul

în localitatea Schitu Golești județul Argeș și SC T.I. SRL cu sediul în Brașov.

Obiectul vânzării l-a constituit un imobil compus din suprafața de 6700 mp

teren împreună cu construcțiile amplasate pe acest teren. La data încheierii

contractului, vânzătoarea a prezentat ca dovadă a dreptului ei de proprietate,

procesul verbal de cumpărare la licitație a acestui imobil de la C.A.P. Schitu

Golești și procesul verbal de punere în posesie de către Comisia de aplicare a

fondului funciar și de Comisia de lichidare a fostului C.A.P. Schitu Golești,

acte pe baza cărora s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare.

Este cert că la data vânzării, imobilul nu era înscris în C.F.

La data de 14 ianuarie 2000 prin contract de vânzare cumpărare

autentificat sub nr. 38 la Biroul Notarului Public Z.C. din Câmpulung județul

Argeș, petenta M.M. a cumpărat de la R.M. și R.L. o suprafață de 2352 mp teren

situat în intravilanul Comunei Schitu Golești.

Această vânzare s-a făcut pe baza titlului de proprietate nr. 54229 din

14 septembrie 1994 emis în baza Legii nr. 18/1991 de Comisia județeană Argeș,

după reconstituirea dreptului de proprietate al numitei P.E., de la care au

moștenit vânzătorii R.M. și R.L.

Nici acest titlu de proprietate nu era

înscris în C.F. la data

când s-a făcut vânzarea.

Petenta M.M. susține că cei 2352 mp teren, cumpărați de ea fac parte

din suprafața de 6700 mp de teren vândută de S.A.S.

Se observă astfel că, exista practica notarială de a se accepta

încheierea actelor de transmitere a proprietății, doar pe baza titlurilor de

proprietate sau a proceselor verbale de cumpărare prin licitație și a

proceselor verbale de punere în posesie, fără ca acestea să fie înscrise în C.F.

Față de această împrejurare nu se poate reținea reaua credință a intimatei

atunci când a autentificat contractul de vânzare cumpărare fără ca dreptul de

proprietate al vânzătorilor să fie înscris în C.F.

Cu privire la valabilitatea actelor pe baza cărora s-a făcut vânzarea,

se poate pronunța numai instanța de judecată în cadrul unui proces civil.

În cauza de față, intimata pe baza

actelor puse la dispoziție de

părți, și-a format

convingerea că sunt îndeplinite condițiile legale pentru încheierea actului.

Cum, în cauză nu există niciun indiciu sau probă că intimata și-

ar fi îndeplinit cu rea credință atribuțiile de

serviciu, pentru vătămarea

intereselor legitime ale petentei, instanța

de recurs constată că atât rezoluția de neîncepere a urmăririi penale cât și

sentința primei instanțe sunt temeinice și legale, neexistând nici un motiv de

desființare a acestora.

Fată de aceste considerente, Înalta Curte constată că recursul petentei

M.M. este nefondat, urmând ca în baza art. 385 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

să-l respingă, ca atare.

Potrivit art. 192 recurenta petiționara va fi obligată la plata sumei

de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat iar, în baza art. 193 C.

proc. pen., la plata sumei de 500 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către intimata S.A., reprezentând onorariu de

avocat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat

de petiționara M.M.

împotriva sentinței penale nr. 7/ F

din 5 februarie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie.

Obligă recurenta petiționara la plata sumei de 100 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, precum și la 500 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către intimata S.A.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2008.