ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1569/2008

Asupra recursului de față; ]n baza actelor și lucrărilor dosarului, reține următoarele: Prin sentința penală nr. 7/ F din data de 5 februarie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M.M. împotriva rezoluției dată la 26 septembrie 2007, în dosarul nr. 209/P/2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la data de 10 ianuarie 2007, petenta M.M. a formulat plângere penală împotriva notarului public S.A., pe care l-a acuzat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 286, 289, 290 și 215 C. pen., constând în aceea că, la data de 12 mai 2004, a autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 2650, între S.A.S.

cu sediul în localitatea Schitu Golești județul Argeș și SC T.I. SRL cu sediul în Brașov, fără să verifice actele de proprietate ale vânzătorului, care consideră că lipseau. Prin rezoluția dată, la 26 septembrie 2007, în dosarul nr. 209/P/2007 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public S.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 286, 289, 290 și 215 C. pen., întrucât faptele nu există. În motivarea acestei soluții procurorul a reținut că notarul public S.A. , a încheiat și autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 2650 la data de 12 mai 2004, prin care S.A.S., cu sediul în localitatea Schitu Golești, județul Argeș a vândut cumpărătoarei SC T.I.

SRL cu sediul în Brașov, un imobil compus din suprafața de 6700 mp teren împreună cu construcțiile amplasate pe acest teren. La data încheierii contractului, vânzătoarea a prezentat ca dovadă a dreptului ei de proprietate, procesul verbal de cumpărare la licitație a acestui imobil de la C.A.P. Schitu Golești și procesul verbal de punere în posesie de către Comisia de aplicare a fondului funciar și de Comisia de lichidare a fostului C.A.P. Schitu Golești, acte pe baza cărora s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare. Procurorul a reținut că notarul public și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu și că modificările ulterioare efectuate pe cale administrativă cu privire la suprafața de teren, nu-i sunt imputabile notarului, care a încheiat actul pe baza actelor de proprietate prezentate de vânzătoare.

Plângerea formulată de petentă, împotriva acestei rezoluții în temeiul art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, prin rezoluția nr. 835/II/2/2007 din 2 noiembrie 2007 a procurorului general adjunct al parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești. Împotriva celor două rezoluții, în temeiul art. 278 1 C. proc. pen., a formulat plângere la instanță, petenta M.M., care a susținut că rezoluția de neîncepere a urmăririi penale față de intimata S.A. este nelegală, deoarece din probele administrate rezultă că în exercitarea atribuțiilor de serviciu notarul public a săvârșit aceste infracțiuni. Soluționând plângerea petentei, instanța de fond a reținut că soluția de neîncepere a urmăririi penale este temeinică și legală întrucât, din modul în care a încheiat și autentificat actul de vânzare cumpărare, nu rezultă că intimata ar fi comis vreuna din faptele imputate.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs petenta M.M., susținând că sentința primei instanțe este netemeinică și nelegală întrucât a nesocotit faptul că, intimata a încheiat actul de vânzare cumpărare doar pe baza procesului verbal de punere în posesie, fără ca imobilul care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare să fi fost înscris în C.F. la Judecătoria Câmpulung. Examinând sentința primei instanțe în raport de motivul de recurs formulat și de dispozițiile art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul petentei este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta. La data de 12 mai 2004, intimata S.A. în calitate de notar public a autentificat contractul de vânzare cumpărare nr. 2650, între S.A.S.

cu sediul în localitatea Schitu Golești județul Argeș și SC T.I. SRL cu sediul în Brașov. Obiectul vânzării l-a constituit un imobil compus din suprafața de 6700 mp teren împreună cu construcțiile amplasate pe acest teren. La data încheierii contractului, vânzătoarea a prezentat ca dovadă a dreptului ei de proprietate, procesul verbal de cumpărare la licitație a acestui imobil de la C.A.P. Schitu Golești și procesul verbal de punere în posesie de către Comisia de aplicare a fondului funciar și de Comisia de lichidare a fostului C.A.P. Schitu Golești, acte pe baza cărora s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare. Este cert că la data vânzării, imobilul nu era înscris în C.F. La data de 14 ianuarie 2000 prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 38 la Biroul Notarului Public Z.C.

din Câmpulung județul Argeș, petenta M.M. a cumpărat de la R.M. și R.L. o suprafață de 2352 mp teren situat în intravilanul Comunei Schitu Golești. Această vânzare s-a făcut pe baza titlului de proprietate nr. 54229 din 14 septembrie 1994 emis în baza Legii nr. 18/1991 de Comisia județeană Argeș, după reconstituirea dreptului de proprietate al numitei P.E., de la care au moștenit vânzătorii R.M. și R.L. Nici acest titlu de proprietate nu era înscris în C.F. la data când s-a făcut vânzarea. Petenta M.M. susține că cei 2352 mp teren, cumpărați de ea fac parte din suprafața de 6700 mp de teren vândută de S.A.S. Se observă astfel că, exista practica notarială de a se accepta încheierea actelor de transmitere a proprietății, doar pe baza titlurilor de proprietate sau a proceselor verbale de cumpărare prin licitație și a proceselor verbale de punere în posesie, fără ca acestea să fie înscrise în C.F.

Față de această împrejurare nu se poate reținea reaua credință a intimatei atunci când a autentificat contractul de vânzare cumpărare fără ca dreptul de proprietate al vânzătorilor să fie înscris în C.F. Cu privire la valabilitatea actelor pe baza cărora s-a făcut vânzarea, se poate pronunța numai instanța de judecată în cadrul unui proces civil. În cauza de față, intimata pe baza actelor puse la dispoziție de părți, și-a format convingerea că sunt îndeplinite condițiile legale pentru încheierea actului. Cum, în cauză nu există niciun indiciu sau probă că intimata și- ar fi îndeplinit cu rea credință atribuțiile de serviciu, pentru vătămarea intereselor legitime ale petentei, instanța de recurs constată că atât rezoluția de neîncepere a urmăririi penale cât și sentința primei instanțe sunt temeinice și legale, neexistând nici un motiv de desființare a acestora.

Fată de aceste considerente, Înalta Curte constată că recursul petentei M.M. este nefondat, urmând ca în baza art. 385 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să-l respingă, ca atare. Potrivit art. 192 recurenta petiționara va fi obligată la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat iar, în baza art. 193 C. proc. pen., la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata S.A., reprezentând onorariu de avocat. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționara M.M. împotriva sentinței penale nr. 7/ F din 5 februarie 2008 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurenta petiționara la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, precum și la 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către intimata S.A. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 7 mai 2008.