ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.03.2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1249/2011

HOTĂRÂRE
29.03.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1249/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel București, secția a

II-a penală, prin încheierea din 10 martie 2011 în dosarul nr. 4195/122/2010,

în baza dispozițiilor art. 160

b

alin. (1), (3) raportat la art. 300

2

menținut-o privind pe inculpata apelantă R.S.

Pentru a pronunța încheierea,

instanța, sesizată cu apelul formulat de sus-numita inculpată împotriva

sentinței penale nr. 21 din 19 ianuarie 2011 a Tribunalului Giurgiu, în ce privește starea ei de arest preventiv, analizând temeiurile avute în vedere la luarea

măsurii, respectiv art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen., alături de

existența indiciilor temeinice că inculpata a săvârșit fapta, ea a fost

condamnată la pedeapsa închisorii de către instanța de fond, a apreciat că

temeiurile arestării preventive nu s-au schimbat, impun menținerea stării de

arest, în condițiile în care pedeapsa prevăzută de lege pentru presupusa faptă

comisă este mai mare de 4 ani închisoare și există date de a se crede că

lăsarea ei în stare de libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva încheierii, inculpata, în

termenul legal, a declarat recurs, cale de atac motivată oral în ședința

publică de judecată, pe considerentul că se impune revocarea măsurii arestării

preventive.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 139 alin.

(2) C. proc. pen., măsura preventivă se revocă din oficiu sau la cerere, când

se constată că ea a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai

există vreun temei care să o justifice.

În cauză, arestarea preventivă a

inculpatei a fost legal luată, a fost verificată în temeiul instituit de Codul

de procedură penală, iar prin sentința penală nr. 21 din 19 ianuarie 2011 a Tribunalului Giurgiu, inculpata a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni

închisoare pentru săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor prevăzute de

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 320

1

alin. (7) C. proc. pen. și de art. 3 alin. (1) și (2) din aceeași lege și, de

asemenea, cu aplicarea art.320

1

alin. (7) C. proc. pen. (text

introdus prin Legea nr.202/2010 – judecata în cazul recunoașterii vinovăției,

reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege). În favoarea

inculpatei au fost reținute și circumstanțe atenuante.

În ce privește menținerea stării de

arest preventiv, temeiurile care au determinat-o, respectiv cele prevăzute de

art. 148 lit. f) C. proc. pen., impun în continuare privarea de libertate, iar

referitor pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar avea lăsarea

în libertate a inculpatei, acesta derivă din periculozitatea faptelor, acestea

fiind dăunătoare pentru colectivitate, au fost comise în concurs real,

substanța drog comercializată și introdusă în țară este de mare risc, iar având

în vedere și art. 5 paragraful 3 C.E.D.O., cerința interesului public

prevalează, în ciuda prezumției de nevinovăție de care se bucură inculpata până

la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

În cauză, nu este depășit termenul

rezonabil al arestării preventive, față de inculpată această măsură luându-se

la 29 noiembrie 2010.

Pentru considerentele expuse,

recursul declarat nefiind fondat, în conformitate cu dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins.

Potrivit dispozițiilor art. 192 C.

proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpata

recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata R.S. împotriva

încheierii din 10 martie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală,

pronunțată în dosarul nr. 4195/122/2010.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 600 lei, cu

titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 29 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-04-29
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1745/2011
ă nr. 652F din 26 august 2010 a Tribunalului București, secția I penală, inculpata a fost condamnată la pedeapsa privativă de libertate de 10 ani închisoare, cu executare în regim de detenție și, în temeiul art. 350 C. proc. pen. a fost men
ÎCCJ 2011-09-13
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3046/2011
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 22 august 2011, Curtea de Apel București, s ecția l-a penală, investită cu soluționarea apelului declarat de inculpații R.I. și C.M., împotri
ÎCCJ 2010-04-16
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1469/2010
încât nu se poate dispune revocarea măsurii arestării. Apreciază instanța de fond că există probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică care trebuie analizat prin raportare nu doar la cond
ÎCCJ 2010-02-08
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 477/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 18 ianuarie 2010, pronunțată în dosarul nr. 10931.31/3/2009 al Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de
ÎCCJ 2011-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3463/2011
Asupra recursului de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 23 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, investită cu soluționarea apelurilor declarate de inculpații C.M. și P.I.
Sursă