ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2997/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC A.G. SA, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Concurenței suspendarea executării Deciziei nr. 35/2009 emisă de pârât, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei pe fond. Prin Încheierea din data de 27 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Consiliul Concurenței, a admis cererea de suspendare, și în consecință, a dispus suspendarea Deciziei nr. 35/2009 a pârâtului Consiliul Concurenței, în privința reclamantei, până la soluționarea cauzei în fond.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii de suspendare invocată de pârât în raport cu prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, curtea de apel a reținut că pârâtul nu a administrat nicio probă din care să reiasă, pe de o parte că reclamanta a mai formulat și alte cereri de suspendare, indicând doar două numere de dosare ale acestei instanțe, iar pe de altă parte nu a dovedit că, motivele acestor cereri sunt similare celor invocate în cauză.

Asupra fondului cererii de suspendare, instanța a constatat că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 15 alin. (1) și (2) raportate la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru admiterea cererii de suspendare formulată de reclamantă, apreciind că din argumentele aduse de aceasta și din probele existente la dosarul cauzei, rezultă suficiente elemente care să formeze părerea instanței asupra existenței cazului bine justificat și a pagubei iminente. Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs pârâtul Consiliul Concurenței.

În motivarea recursului său, pârâtul a susținut, pe de o parte, greșita aplicare de către prima instanță a prevederilor art. 14 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ, atunci când a respins excepția inadmisibilității cererii reclamantei, iar pe de altă parte, greșita apreciere a îndeplinirii celor două condiții cumulative prevăzute de lege pentru admiterea cererii de suspendare, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă. Recursul este întemeiat. Din analiza cererii de suspendare care formează obiectul prezentei cauze precum și din actele și piesele dosarului, se constată că împotriva aceluiași act administrativ – Decizia nr. 35 din 16 februarie 2009 a Consiliului Concurenței – intimata-reclamantă a formulat, în mai multe rânduri cereri prin care a solicitat suspendarea punerii lui în executare, cereri ce au avut același obiect, părți și cauză, motivarea fiind identică, atât sub aspectul cazului bine justificat cât și al pagubei iminente.

În această situație erau aplicabile prevederile art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, text conform căruia nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleași motive. Deși pârâta-recurentă a invocat și în întâmpinarea depusă la instanța de fond, acest aspect, sub forma excepției de fond a autorității lucrului judecat, totuși prima instanță nu a analizat excepția prin prisma obiectului ei și a prevederilor legale cu caracter de normă specială conținute în art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.

Față de formularea excepției și având în vedere ca la dosarul pricinii s-a depus sentința nr. 2861 din 07 iulie 2009 pronunțată în dosarul nr. 6155/2/2009 al Curții de Apel București, Înalta Curte apreciază că susținerea din recurs derivând din faptul că cererea de suspendare din prezentul dosar se întemeiază pe aceleași motive ca și cererea care a format obiectul analizei în dosarul nr. 6155/2/2009, este fondată, astfel că dezlegarea dată de judecătorul fondului este nelegală și netemeinică. Având în vedere considerentele prezentate, Înalta Curte, urmează ca în baza art. 312 C. proc. civ., să admită recursul și dând eficiență dispozițiilor art. 14 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, să respingă cererea formulată de reclamanta SC A.G.

SA, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Consiliul Concurenței, împotriva Încheierii din 27 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică încheierea recurată în sensul că respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta SC A.G. SA ca inadmisibilă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 iunie 2010.