Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 01.02.2011
respins

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 336/2011

HOTĂRÂRE
01.02.2011
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 336/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele: 1. Tribunalul Mureș, secția penală, prin sentința penală nr. 133 din 7 mai 2009 pronunțată în dosar nr. 2514/102/2007 hotărând asupra învinuirilor deduse judecății prin rechizitoriul nr. 774/P/2006 din 21 august 2007 al Parchetului de pe lângă aceiași instanță, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul S.I. pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de tentativă la omor calificat și lovire sau alte violențe prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. [„în public”] și art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 73 lit. b), art. 76 și art. 80 C. pen.la pedepsele de 3 ani și 11 luni închisoare și interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

pe durata de 2 ani și respectiv 5 luni închisoare, aplicându-i în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 C. pen. pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 11 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata de 2 ani [pedeapsă complementară]. S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa aplicată prin privare de libertate într-un loc de deținere, potrivit art. 57 alin. (1) C. pen., perioada în care i-a fost interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. ca pedeapsă accesorie. În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen.: a) a respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de I.G.S.

și O.J.R.; b) a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș și a obligat pe inculpatul S.I. către acesta la suma de 842,45 lei despăgubiri civile reprezentând c/valoarea cheltuielilor ocazionale de spitalizare celor două persoane vătămate I.G.S. și O.J.R. În baza art. 191 alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare statului. Instanța a reținut în fapt că în seara zilei de 19 octombrie 2006 inculpatul S.I. s-a deplasat la barul din Tg.Mureș, unde s-a întâlnit cu mai multe persoane, printre care și martorii A.O. și O.I. În jurul orei 20,00, s-a iscat un scandal în bar, în care au fost implicați A.O., precum și numiții M.Z.

și M.C.; inițial a fost o ceartă care, însă, a degenerat în agresiuni fizice, în acest context, speriată de cele întâmplate, martora G.M. - barmana localului, a apăsat un buton de la bar, alertând astfel firma angajată pentru pază, respectiv SC D.S. După câteva minute au intrat în bar părțile vătămate O.J.R. și I.G. - angajați ai societății respective și s-au îndreptat direct spre S.I. care utiliza un aparat de jocuri electronice din incinta barului. Fără să-i adreseze acestuia vreun cuvânt, unul dintre agenți a început să-l lovească, context în care acuzatul a scos briceagul pe care îl avea asupra sa, spunându-i părții vătămate I. să-l lase în pace și încercând să fugă afară din local. Cele două părți vătămate au încercat să-l împiedice să părăsească barul, postându-se în traiectoria inculpatului, moment în care acuzatul l-a lovit prin două acțiuni pe O.J.R.

cu cuțitul în zonele deltideană stângă și la nivelul indexului mâinii stângi, iar pe I.G. cu același obiect l-a lovit de două ori în zona stângă a toracelui. Ca urmare a actelor inculpatului, părții vătămate I.G. i-au fost cauzat leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare 18-19 zile îngrijiri medicale, iar parții vătămate O.J.R. i-au fost cauzate leziuni pentru a căror vindecare a fost nevoie de 11-12 zile de îngrijiri medicale. Situația de fapt sus-menționată a fost reținută de instanță pe baza probelor strânse la urmărirea penală și administrate ulterior la cercetarea judecătorească în condițiile art. 288-291 C. proc. pen. – apreciate ulterior cu ocazia pronunțării hotărârii potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (2) C. proc.

pen. - respectiv: procesul verbal de cercetare la fața locului însoțit de planșe fotocriminalistice [ prin care, imediat după comiterea faptelor ilicite a fost fixat locul comiterii acestora, urmele lăsate de cuțit pe hainele de intervenție ale părților vătămate și prin care a fost constatată de către lucrătorul de poliție starea în care se aflau victimele], raportul de constatare medico-legală [potrivit căruia I.G. a prezentat două plăgi toracice, leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 19 octombrie 2006 prin mecanismul de lovire directă cu un corp tăietor-înțepător, pentru vindecare fiind necesare 18-19 zile îngrijiri medicale, iar viața victimei nu a fost pusă în primejdie]; certificatul medico-legal [potrivit căruia O.J.R.

a prezentat o plagă înțepată în regiunea deltoideană stângă și o plagă tăiată la nivelul indexului mâinii stângi, leziuni traumatice care s-au putut produce la data de 19 octombrie 2006 prin lovire directă cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, iar pentru vindecare necesită 11-12 zile îngrijiri medicale] declarațiile martorilor F.I. [cuprinzând relatări asupra momentului în care cei doi agenți de pază „au intrat în bar și, fără să facă vreo afirmație, s-au apropiat de un tânăr, care juca la aparate și cel mai înalt și mai solid dintre agenți a început să-l lovească. Tânărul era mai mic de înălțime și slăbuț, a reușit să-l respingă și să-l lovească pe agentul respectiv, după care a luat-o la fugă, ieșind din bar.

Cei doi agenți au fugit după el..."], A.O. [care confirmă incidentul inițial din local în care inculpatul nu a fost implicat și care a atras chemarea agenților de pază, precum și împrejurarea că cele două părți vătămate s-au dus direct către inculpat, au discutat ceva, fără ca martorul să poată auzi discuția, iar unul dintre agenți l-a lovit pe acuzat cu mâna, după care S. a reușit să scape de cei doi și să iasă din bar, părțile vătămate urmărindu-l afară], K.M. [care, la rândul său confirmă prima parte a incidentului și momentul în care agenții de pază care „s-au luat la bătaie cu S."], O.I. [potrivit căreia cele două persoane chemate de barmană au intrat în bar și „au început să-l bată pe S., fără ca acesta să fi făcut ceva”], P.I.

propus în apărare de inculpat [care a confirmat la rândul său existența altercației violente dintre inculpat și cele două părți vătămate], declarațiile inculpatului [care a mărturisit că fiind lovit fără motiv de cei doi agenți de pază a ripostat la rândul său în apărare aplicându-le lovituri repetate cu un briceag pentru a-și asigura scăparea].

Pe baza probelor sus-menționate atestând în mod univoc faptul că cei doi angajați ai societății de pază sosiți la locul faptei – pe baza alertării electronice făcute de martora G.M., barmana localului – s-au informat direct spre inculpat, fără a cere explicații prealabile în legătură cu persoanele implicate în scandal și au început să-l lovească determinând riposta violentă sus-menționată a acestuia, au fost înlăturate ca fiind parțial nesincere declarațiile părților vătămate făcute la urmărirea penală în sensul că la intrarea în bar au fost acostate fără motiv de inculpat care le-a adresat injurii declanșând astfel intervenția justificată a acestora pentru eliminarea comportării necorespunzătoare sus-menționate, altercație în cursul căreia au fost comise faptele ilicite deduse judecății în cauză.

În drept, fapta inculpatului S.I. comisă la data de 19 octombrie 2006, în incinta barului din Tg.-Mureș, în condițiile în care fiind provocat de cele două părți vătămate alertate în vederea stopării unui scandal produs în local de alte persoane l-au acostat și lovit nejustificat, a ripostat la rândul său violent și total proporționat aplicând părții vătămate I.G. două lovituri cu un cuțit (briceag) ce îl avea asupra sa, în zona inimii, acțiune de omucidere ce a cauzat părții vătămate leziuni de violență ce au necesitat 18-19 zile îngrijiri medicale pentru vindecare, a fost apreciată de instanță a realiza elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 rap.

la art. 174, art. 175, lit. i) C. pen.(în public) cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. și respectiv art. 37 lit. b) C. pen. [existența cauzei legale de agravare privind recidiva postexecutorie întemeindu-se pe constatarea având la bază datele înscrise în cazierul judiciar al inculpatului aflat la dosar atestând că acesta a fost condamnat anterior prin decizia penală nr. 37/A/2002 a Curții de Apel Tg.Mureș la pedeapsa de 5 ani închisoare considerate executate integral la data săvârșirii infracțiunii pendinte]; de asemenea, fapta aceluiași inculpat în împrejurările amintite de a aplica celeilalte părți vătămate O.J.R.

două lovituri cu briceagul în zona deltoidiană stângă și la nivelul indexului mâinii stângi cauzându-i vătămări ale integrității corporale ce au necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale a fost apreciată a realiza elementele constitutive ale infracțiunii concurente de lovire sau alte leziuni prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen.cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 37 lit. b) C. pen., în final cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. Chiar dacă, prin leziunile suferite, viața lui I.G. nu a fost pusă în primejdie, instanța a considerat că zona vitală vizată de inculpat, obiectul vulnerant folosit, modalitatea concretă în care a acționat și forța loviturilor aplicate sunt elemente obiective care argumentează vinovăția inculpatului în comiterea tentativei la infracțiunea de omor calificat, sub forma intenției indirecte, prevăzută de art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. pen.

[considerente în baza cărora a fost respinsă ca neîntemeiată cererea inculpatului de schimbarea încadrării juridice a faptei amintite în infracțiunea mai ușoară prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.]. La individualizarea pedepselor, al căror cuantum a fost stabilit la 3 ani și 11 luni închisoare și respectiv 5 luni închisoare instanța a avut în vedere în cadrul dispozițiilor art. 80 C. pen.

– în considerarea concursului între cauzele legale de agravare și atenuare a răspunderii penale în speță prevăzute de art. 37 lit. b) și art. 73 lit. b) C. pen.– în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen.: gradul de pericol social al faptelor săvârșite, în raport de împrejurările și modalitatea nejustificată de ripostă a inculpatului prin acțiuni de omucidere și vătămare a integrității corporale la provocarea celor două părți vătămate, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, precum și persoana inculpatului care este recidivist postexecutoriu în condițiile art. 37 lit. b) C. pen. 2. Apelul în termen legal declarat împotriva sentinței penale nr. 133 din 7 mai 2009 a Tribunalului Mureș, secția penală, pentru motivul unic de netemeinicie constând în reducerea pedepselor aplicate ca fiind greșit individualizate în raport cu dispozițiile art. 72 C. pen., a fost respins ca nefondat în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. prin decizia penală nr. 89/A/ din 11 decembrie 2009 a Curții de Apel Tg.Mureș, secția penală, care a menținut ca fiind legală și temeinică hotărârea atacată cu privire la aspectele criticate sus-menționate precum și celelalte chestiuni de fapt și de drept deduse judecății în primă instanță și supuse controlului judiciar prin apel, din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen. 3. Recursul împotriva deciziei amintite declarat de inculpatul S.I. reiterând critica de netemeinicie din apel circumscrisă cazului de casare prevăzut de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Conform art. 72 alin. (1) C. pen. „la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod de limitele de pedeapsă fixate în partea specială de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală”. Este stabilit în cauză – inclusiv cu recunoașterea acestuia - că în seara zilei de 19 octombrie 2006 în incinta barului din zona Panov - Tg.Mureș, aflat sub influența băuturilor alcoolice fiind provocat prin bruscarea sa nejustificată de către cei doi agenți de ordine și pază din local inculpatul S.I. a reacționat total disproporționat, prin acțiuni de omucidere și vătămare corporală, după cum urmează: a) a aplicat victimei I.G.S.

două lovituri de cuțit în zona zona toracelui stâng cauzându-i „hemopneumotorax stâng prin plăgi toracice penetrante”, leziuni traumatice ce au necesitat intervenție chirurgicală de specialitate, în final fiind acordate 18-19 zile îngrijiri medicale [fapta ilicită a cărei materialitate evidențiază intenția indirectă de a ucide și realizează elementele constitutive ale tentativei de omor prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. pedepsită de legiuitor de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni închisoare și interzicerea unor drepturi]; b) folosind aceiași armă albă, prin lovire directă, i-a cauzat celeilalte părți vătămate O.J.R. plăgi tăiate în regiunea deltoideană stângă și la nivelul indexului mâinii stângi (fața palmară) ce au necesitat 10-12 zile îngrijiri medicale [fapta ilicită ce realizează elementele constitutive ale infracțiunii de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 18 alin. (2) C. pen.

pedepsită de legiuitor cu închisoare de la 3 luni la 2 ani amendă]. În raport cu modalitatea și împrejurările în care au fost comise infracțiunile de violență sus-menționate, urmările acestora și celelalte date ce caracterizează persoana inculpatului - recidivist, lipsit de ocupație - pedepsele stabilite de primă instanță și ulterior menținute în apel de sub 3 ani și 11 luni închisoare și respectiv 5 luni închisoare, inclusiv pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 11 luni închisoare, sunt legale și temeinice,aflându-se în deplină concordanță cu dispozițiile art. 72 C. pen., reducerea lor fiind nejustificată. Ca atare, decizia atacată este legală și temeinică iar reformarea sa nu se justifică.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 1.000 lei – din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției – cheltuieli judiciare statului.

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I. împotriva deciziei penale nr. 89/A din 11 decembrie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 01 februarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1262/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 560 de la 27 octombrie 2009 a Tribunalului Maramureș, în Dosarul nr. 3347/100/2008, în temeiul art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a fost c
ÎCCJ 2010-02-22
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 665/2010
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 130 din 9 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000,
ÎCCJ 2009-05-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1911/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1540 din 23 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 23863/3/2008, s-a dispus condamna
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4086/2009
C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Conform art. 350 C. proc. pen. a menținut arestarea inculpatului și în baza art. 88 C. pen. a computat prevenția, respectiv reținerea din
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3040/2013
Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul A.A.D. Împotriva deciziei penale nr. 20/A din 30 ianuarie 2013 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 327 din 14 iunie 2011, Trib
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă