ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7758/2011

Asupra conflictului

de competență constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul

Judecătoriei Târgu Neamț la data de 21 mai 2010, Primăria orașului Târgu Neamț

prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu Banca Românească S.A. și în

temeiul art. 150 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003, să se dispună menținerea

popririi, solicitată a se înființa prin Adresa nr. 19580 din 25 septembrie 2009

asupra veniturilor debitorului urmărit S.G..

Judecătoria Târgu

Neamț, prin Sentința civilă nr. 2516 din 21 octombrie 2010 a declinat

competența de soluționare a cauzei civile, având ca obiect menținere poprire,

formulată de creditorul Orașul Târgu Neamț prin Primar în contradictoriu cu

debitorul S.G. și cu terțul poprit Banca Românească S.A., în favoarea

Judecătoriei sectorului 3 București.

Prin Sentința civilă

nr. 7356 din 19 mai 2011, Judecătoria sector 3 București a admis excepția de

necompetență teritorială a judecătoriei. A declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.

A constatat că pentru

determinarea instanței competente urmează a se completa norma specială

prevăzută la art. 150 C. proc. fisc. cu norma generală, respectiv art. 460

alin. (1) C. proc. civ. și art. 373 alin. (2) din cod.

Aplicând această

regulă în materia popririi, instituție definită prin prevederile art. 452 C.

proc. civ., judecătoria a reținut că reiese că locul în care ar urma să se

desfășoare executarea este acela unde se află bunurile aparținând terțului, în

principiu domiciliul sau sediul terțului poprit. În cazul particular al unei

bănci terț poprit, instanța a constatat că pentru determinarea instanței de

executare interesează deci locul în care se află depozitați banii debitorului,

mai precis unde se află deschise conturile acestuia, putând fi vorba chiar de o

sucursală, deoarece din această perspectivă nu prezintă relevanță împrejurarea

că nu are personalitate juridică.

Întrucât în speță,

prin poprire, creditoarea a încercat indisponibilizarea sumelor aflate în

conturile deschise la Banca Românească S.A. - Sucursala Suceava, a fost

declinată competența soluționării în favoarea Judecătoriei Suceava.

Judecătoria Suceava,

prin Sentința civilă nr. 4079 din 26 septembrie 2011 a admis excepția

necompetenței teritoriale a judecătoriei, invocată de instanță din oficiu. A

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3

București. În temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., a constatat ivit conflictul

negativ de competență teritorială între Judecătoria Suceava și Judecătoria

sector 3 București, a suspendat din oficiu orice altă procedură și a înaintat

dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării

conflictului de competență.

S-a reținut că față

de natura obligațiilor și în raport de procedura urmată pentru înființarea

popririi, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 150 C. proc. fisc., care

instituie o procedură distinctă de cea prevăzută la art. 460 alin. (1) C. proc.

civ.

S-a constatat că

respectiva procedură prin care se urmărește menținerea popririi, spre deosebire

de validarea de poprire reglementată la art. 460 C. proc. civ., nu prevede un

termen de contestare și stabilește instanța competentă, nefiind necesară

completarea legii speciale cu cea generală.

Reținându-se că

textul de lege cuprins în art. 150 C. proc. fisc. reglementează un caz de

competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt admise derogări și având în

vedere că sediul terțului poprit Banca Românească S.A. este în București,

sectorul 3, a fost declinată competența în favoarea Judecătoriei sectorului 3

București.

Regulatorul de

competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București,

în considerarea argumentelor ce succed.

Prin cererea adresată

instanței de judecată, Primăria orașului Târgu Neamț prin Primar a solicitat

menținerea popririi, în vederea recuperării unor sume ce constituie venituri

publice, acțiunea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 149 alin. (9)

și art. 150 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,

republicată și pe cele ale art. 460 alin. (2) C. proc. civ.

Raportat la obiectul

material al cererii dedusă judecății, se reține că în speță devin incidente

dispozițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care la art.

149 reglementează executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor.

Potrivit art. 150

alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, cu modificările și completările ulterioare,

dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă

de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte

neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei

rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea

organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor

administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.

Se constată deci că

prin textul de lege precizat, s-a instituit o competență teritorială exclusivă

și obligatorie, derogatorie de la dreptul comun, în favoarea instanței

judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul

terțului poprit, în privința cererilor de menținere sau desființare a popririi,

având ca obiect sume ce constituie venituri publice.

În atare situație,

având în vedere și principiile ce guvernează concursul dintre legea specială și

cea generală și ținând cont de faptul că prin Codul de procedură fiscală s-a

reglementat o procedură distinctă a executării silite, prin poprire, pentru

stingerea unor obligații fiscale, se constată că aceasta se aplică prioritar.

În considerarea celor

ce preced, motivat de faptul că terțul poprit, respectiv Banca Românească S.A.

are sediul în sectorul 3 al municipiului București, competența soluționării

cererii revine Judecătoriei sectorului 3 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 noiembrie 2011.