ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7758/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7758/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra conflictului
de competență constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul
Judecătoriei Târgu Neamț la data de 21 mai 2010, Primăria orașului Târgu Neamț
prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu Banca Românească S.A. și în
temeiul art. 150 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003, să se dispună menținerea
popririi, solicitată a se înființa prin Adresa nr. 19580 din 25 septembrie 2009
asupra veniturilor debitorului urmărit S.G..
Judecătoria Târgu
Neamț, prin Sentința civilă nr. 2516 din 21 octombrie 2010 a declinat
competența de soluționare a cauzei civile, având ca obiect menținere poprire,
formulată de creditorul Orașul Târgu Neamț prin Primar în contradictoriu cu
debitorul S.G. și cu terțul poprit Banca Românească S.A., în favoarea
Judecătoriei sectorului 3 București.
Prin Sentința civilă
nr. 7356 din 19 mai 2011, Judecătoria sector 3 București a admis excepția de
necompetență teritorială a judecătoriei. A declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Suceava.
A constatat că pentru
determinarea instanței competente urmează a se completa norma specială
prevăzută la art. 150 C. proc. fisc. cu norma generală, respectiv art. 460
alin. (1) C. proc. civ. și art. 373 alin. (2) din cod.
Aplicând această
regulă în materia popririi, instituție definită prin prevederile art. 452 C.
proc. civ., judecătoria a reținut că reiese că locul în care ar urma să se
desfășoare executarea este acela unde se află bunurile aparținând terțului, în
principiu domiciliul sau sediul terțului poprit. În cazul particular al unei
bănci terț poprit, instanța a constatat că pentru determinarea instanței de
executare interesează deci locul în care se află depozitați banii debitorului,
mai precis unde se află deschise conturile acestuia, putând fi vorba chiar de o
sucursală, deoarece din această perspectivă nu prezintă relevanță împrejurarea
că nu are personalitate juridică.
Întrucât în speță,
prin poprire, creditoarea a încercat indisponibilizarea sumelor aflate în
conturile deschise la Banca Românească S.A. - Sucursala Suceava, a fost
declinată competența soluționării în favoarea Judecătoriei Suceava.
Judecătoria Suceava,
prin Sentința civilă nr. 4079 din 26 septembrie 2011 a admis excepția
necompetenței teritoriale a judecătoriei, invocată de instanță din oficiu. A
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3
București. În temeiul art. 20 pct. 2 C. proc. civ., a constatat ivit conflictul
negativ de competență teritorială între Judecătoria Suceava și Judecătoria
sector 3 București, a suspendat din oficiu orice altă procedură și a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării
conflictului de competență.
S-a reținut că față
de natura obligațiilor și în raport de procedura urmată pentru înființarea
popririi, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 150 C. proc. fisc., care
instituie o procedură distinctă de cea prevăzută la art. 460 alin. (1) C. proc.
civ.
S-a constatat că
respectiva procedură prin care se urmărește menținerea popririi, spre deosebire
de validarea de poprire reglementată la art. 460 C. proc. civ., nu prevede un
termen de contestare și stabilește instanța competentă, nefiind necesară
completarea legii speciale cu cea generală.
Reținându-se că
textul de lege cuprins în art. 150 C. proc. fisc. reglementează un caz de
competență teritorială exclusivă, de la care nu sunt admise derogări și având în
vedere că sediul terțului poprit Banca Românească S.A. este în București,
sectorul 3, a fost declinată competența în favoarea Judecătoriei sectorului 3
București.
Regulatorul de
competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București,
în considerarea argumentelor ce succed.
Prin cererea adresată
instanței de judecată, Primăria orașului Târgu Neamț prin Primar a solicitat
menținerea popririi, în vederea recuperării unor sume ce constituie venituri
publice, acțiunea fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 149 alin. (9)
și art. 150 alin. (3) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală,
republicată și pe cele ale art. 460 alin. (2) C. proc. civ.
Raportat la obiectul
material al cererii dedusă judecății, se reține că în speță devin incidente
dispozițiile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, care la art.
149 reglementează executarea silită a sumelor ce se cuvin debitorilor.
Potrivit art. 150
alin. (1) din O.G. nr. 92/2003, cu modificările și completările ulterioare,
dacă terțul poprit înștiințează organul de executare că nu datorează vreo sumă
de bani debitorului urmărit, precum și în cazul în care se invocă alte
neregularități privind înființarea popririi, instanța judecătorească în a cărei
rază teritorială se află domiciliul sau sediul terțului poprit, la cererea
organului de executare ori a altei părți interesate, pe baza probelor
administrate, va pronunța menținerea sau desființarea popririi.
Se constată deci că
prin textul de lege precizat, s-a instituit o competență teritorială exclusivă
și obligatorie, derogatorie de la dreptul comun, în favoarea instanței
judecătorești în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul
terțului poprit, în privința cererilor de menținere sau desființare a popririi,
având ca obiect sume ce constituie venituri publice.
În atare situație,
având în vedere și principiile ce guvernează concursul dintre legea specială și
cea generală și ținând cont de faptul că prin Codul de procedură fiscală s-a
reglementat o procedură distinctă a executării silite, prin poprire, pentru
stingerea unor obligații fiscale, se constată că aceasta se aplică prioritar.
În considerarea celor
ce preced, motivat de faptul că terțul poprit, respectiv Banca Românească S.A.
are sediul în sectorul 3 al municipiului București, competența soluționării
cererii revine Judecătoriei sectorului 3 București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența
de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 noiembrie 2011.