ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3741/2012
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3741/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra conflictului
negativ de competență de față: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Târgoviște,
contestatoarea SC S.I. SRL în contradictoriu cu intimații SC A. SRL și B.E.J.
C.V.D. a formulat contestație la executare prin care a solicitat anularea executării
silite și a actelor de executare întreprinse în cadrul dosarului de executare silită
nr. 62/2011 al B.E.J. C.V.D., deschis în baza biletelor la ordin investite cu formulă
executorie.
În drept contestatoarea și-a întemeiat
acțiunea pe dispozițiile art. 399 și următoarele C. proc. civ., art. 242, art. 274
C. proc. civ., precum și celelalte prevederi legale invocate în acțiune.
Investit cu soluționarea
acțiunii, Judecătoria Târgoviște, a admis excepția de necompetență teritoriale a
Judecătoriei Târgoviște și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea
Judecătoriei Pitești, prin sentința nr. 1018 din 14 iunie 2011.
În motivarea acestei
hotărâri, instanța a reținut, în esență, aplicabilitatea dispozițiilor art. 400
alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora contestația se introduce la instanța de
executare. În prezenta cauză, instanța a constatat că încuviințarea executării silite
a fost admisă de Judecătoria Pitești, prin încheierea din data de 2 martie 2011,
pronunțată în Dosar nr. 3616/280/2011, în considerarea faptului că debitoarea are
sediul în localitatea M.. Instanța a mai constatat că în cauză nu există nici un
element care să atragă competența teritorială a Judecătoriei Târgoviște (sediul
debitorului sau terțului poprit).
La rândul său,
Judecătoria Pitești, secția civilă, a admis excepția de necompetență teritorială
și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului
3 București, prin sentința civilă nr. 11763 din 6 decembrie 2011.
În motivarea sentinței,
judecătoria a reținut că întrucât din actele dosarului nu rezultă locul în care
se găsesc bunurile contestatoarei care se doresc a fi urmărite silit sau locul în
care se va efectua executarea, rezultă că nu poate fi avut în vedere pentru stabilirea
competenței decât domiciliul acesteia, întrucât se prezumă că acesta este locul
în care se face executarea. Instanța a mai reținut că deși în dosarul de executare
silită s-au comunicat contestatoarei actele de executare silită în orașul M., contestatoarea
a comunicat că are sediul în București. De asemenea, nu s-a efectuat nici o dovadă
cu privire la faptul că s-ar fi poprit suma de bani la un terț poprit de pe raza
Judecătoriei Pitești.
Judecătoria Sectorului
3 București, secția civilă, prin sentința civilă nr. 9012 din 22 mai 2012, a admis
excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 3 București și a declinat
competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești; constatând
ivit conflictul negativ de competență a dispus înaintarea dosarului către
Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea stabilirii competenței.
Judecătoria Sectorului
3 București, în soluționarea excepției de necompetență teritorială a reținut că
executarea silită s-a desfășurat prin modalitatea poprire, contestatoarei fiindu-i
indisponibilizate sumele deținute în conturile terților popriți C.A.S. Argeș și
Trezoreria Pitești, ambele cu sediul în Argeș. Instanța a constatat că executarea
silită a încetat prin recuperarea integrală a debitului din conturile debitoarei
deschise la terții popriți, însă întrucât sediile terților popriți se află în Pitești,
instanța de executare este Judecătoria Pitești.
Analizând actele
și lucrările dosarului, constatând că, în cauză, există un conflict negativ de competență,
în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au
declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, Înalta Curte, reține următoarele:
Inițial, executarea
silită s-a desfășurat prin modalitatea poprire, însă a încetat prin recuperarea
integrală a debitului din conturile debitoarei deschise la terții popriți cu sediul
în Pitești.
În materia executării
silite se aplică dispozițiile speciale cu privire la competență și nu regulile generale
de competență.
Conform art. 373
alin. (2) C. proc. civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția
căreia se face executarea.
Față de textele
menționate, se constată că în privința executării silite, competența aparține judecătoriei
în circumscripția teritorială în care se face executarea.
În această situație,
instanța în circumscripția căreia urmează să se facă executarea este Judecătoria
Pitești, conform dispozițiilor art. 373 alin. (2) C. proc. civ., terții popriți
având sediul în municipiul Pitești, aceasta fiind locul unde a avut loc executarea
silită.
Față de aceste
considerente, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Pitești.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei în favoarea Judecătoriei Pitești, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi
27 septembrie 2012.