ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3094/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3094/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra

recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 15 din

26 aprilie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu

minori și familie, a fost respinsă ca nefondată plângerea petentului Ș.C. împotriva

ordonanțelor din 12 noiembrie 2009 dată în Dosarul nr. 132/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș, respectiv din 11 decembrie

2009 dată în Dosarul nr. 461/ll/2/2009 al aceluiași Parchet.

A fost

obligat petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut

că prin plângere a înregistrată la data de 29 decembrie 2009 petentul Ș.C. a

atacat ordonanța din 11 decembrie 2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Tg. Mureș solicitând desființarea ordonanțelor din 12 noiembrie 2009 și 11

decembrie 2009 date de parchetul sus-menționat și în urma reținerii spre

rejudecare să se pronunțe condamnarea învinuiților.

S-a motivat

că faptele comise de făptuitorul C.L.L. întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii prev. de art. 246 C. pen.

S-au reținut

în urma examinării plângerii formulate și a Dosarului nr. 132/P/2009 al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș următoarele:

Petentul Ș.C.

a formulat mai multe memorii, adresate unor instituții de stat, prin care, în

esență, își exprimă nemulțumirea față de modul în care au decurs cercetările

penale în cauze în care avea calitatea de parte.

Petentul a susținut

că în cursul anului 2004 l-a cunoscut pe numitul C.L.L., pe care l-ar fi

introdus în societatea comercială pe care o administra, că a împrumutat de la

sus-numitul o sumă de bani, că acesta ar fi comis mai multe infracțiuni de

fals, înșelăciune, șantaj, că l-a implicat într-o acțiune de trafic de

persoane.

A precizat

faptul că a procedat la încunoștințarea organelor de poliție despre faptele ilegale

comise de C.L.L., adresându-se comisarului șef de poliție P.V., care i-ar fi

solicitat să nu relateze nimănui despre aceste fapte ilegale, că, la un moment

dat, a fost condus la sediul B.C.C.O. Mureș unde ar fi formulat un autodenunț,

că în mod periodic, s-a întâlnit cu polițistul G.C. din cadrul B.C.C.O. Mureș,

care, la un moment dat, i-a comunicat că ancheta se află într-un impas, că nu

se poate face nimic.

Petentul a

mai arătat că într-un alt memoriu, a reținut faptul că nu s-au luat măsurile

legale împotriva lui C.L.L., care face parte dintr-un grup organizat având

preocupări pe linia contrabandei cu țigări fabricate ilegal, pe linia

traficului de persoane, că este nemulțumit de activitatea desfășurată de

organele de poliție.

Din

declarația dată de petent a rezultat că l-a cunoscut pe C.L.L. în anul 2004,

angajându-l la societatea pe care o administra, iar în cursul aceluiași an a

încheiat cu sus-numitul un contract de împrumut în care a avut calitatea de

împrumutat.

Petentul,

constatând că au fost săvârșite, de către C.L.L., fapte de natură penală, în

cursul anului 2006 - luna ianuarie - s-a deplasat la sediul I.P.J., unde, în

cadrul unei discuții purtate cu P.V. i-a relatat acestuia verbal toate datele

pe care le cunoștea cu privire la activitatea infracțională a lui C.L.L.,

respectiv implicarea acestuia în niște acțiuni de trafic de persoane, trafic de

arme, falsuri, neprocedându -se la audierea sa.

S-a mai

arătat că, fiind amenințat de către C.L.L., s-a întâlnit din nou cu făptuitorul

P.V., căruia i-a relatat starea de fapt, fiind îndrumat să nu spună nimic,

pentru ca numitul C.L.L. să nu afle că a fost la poliție.

În februarie

2006 s-a întâlnit din nou cu P.V., căruia i-a spus că nu i se pare firesc că nu

s-a consemnat în scris ceea ce a declarat, făptuitorul convocându-i pe

polițiștii P.C., G.l. și M.C., care l-au condus la sediul D.I.I.C.O.T. -

Serviciul Teritorial Târgu Mureș, unde a relatat doamnei procuror S.T. informațiile

pe care i le relatase și lui P.V., doamna procuror spunându-i să formuleze un

autodenunț, ceea ce a și făcut.

S-a arătat că

activitatea infracțională pe care a reținut-o în sarcina făptuitorului P.V. constă

în: neluarea măsurilor legale în privința celor sesizate de către el, respectiv

că, deși i-a relatat că numitul C.L.L. a comis și infracțiuni de furt, fals și

șantaj, alături de cele de contrabandă cu țigări și trafic de persoane, totuși

nu a efectuat cercetări penale și sub aspectul acestor infracțiuni.

Activitatea

infracțională re ținută în sarcina polițistului G.C. constă, potrivit

declarației persoanei vătămate, în faptul că, deși a formulat în scris un

autodenunț, totuși nu a luat măsurile legale față de C., fiind nemulțumit de

faptul că nu s-a dispus trimiterea în judecată a lui C.L.L. pentru comiterea

infracțiunilor de trafic de persoane și contrabandă.

Activitatea

infracțională a făptuitorului G.l. constă, potrivit susținerilor petentului, în

faptul că, deși în cadrul unor discuții purtate cu acesta a menționat și faptul

că numitul C.L.L. a falsificat zece file CEC emise de societatea pe care o

administra, totuși nu a efectuat nici un act de cercetare penală cu privire la

aceste fapte.

Petentul a

arătat că în privința prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria

Tg-Mureș - că este nemulțumit de faptul că i s-a respins, în Dosarul nr. 2102/P/2007,

în mod nelegal, o cerere prin care a solicitat efectuarea unei expertize

grafologice privitoare la filele C.E.C. precizate anterior și că este

nemulțumit de soluția dată în dosarul indicat anterior, întrucât, în opinia sa,

C.L.L. este vinovat de comiterea faptelor ce au fost reținute în sarcina sa.

Nemulțumirile

petentului s-au îndreptat și în privința soluției dispuse de procuror în Dosarul

înregistrat sub nr. 85 /D/P/2005 la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu

Mureș, menționând că el a formulat prezentele plângeri penale întrucât nu i s-a

comunicat răspuns la o cerere pe care ar fi adresat-o serviciului mai

sus-mentionat.

La data de 30

martie 2007, petentul a formulat o plângere penală față de C.L.L., înregistrată

la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș sub nr. 2102/P/2007.

Prin

rezoluția emisă la 04 decembrie 2007 în dosarul precizat anterior s-a dispus

neînceperea urmăririi penale față de C.L.L. pentru comiterea infracțiunilor de

furt calificat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj,

fapte prev.de art. 208 alin. (1), (4) C. pen., art. 209 alin. (1) lit. i) C.

pen., art. 290 alin. (1) C. pen., art. 291 C. pen., art. 194 alin. (1) C. pen.

Din partea expozitivă rezultă că obiectul infracțiunii de furt îl constituie o

autoutilitară, că infracțiunile de fals și uz de fals privesc 10 file CEC și că

șantajul constă în amenințări adresate lui Ș.C. și soției acestuia, sub

imperiul cărora s-a semnat un contract de împrumut cu garanție ipotecară.

Plângerea

formulată de Ș.C. împotriva rezoluției de mai sus a fost respinsă, ca

neîntemeiată, de prim-procurorul parchetului prin rezoluția nr. 183A/lll/l1/2/2008

din 26 martie 2008, prin sentința penală nr. 193 din 17 februarie 2009 dată de

Judecătoria Tg. Mureș în Dosarul nr. 10.167/320/2008 - rămasă definitivă prin Decizia

penală nr. 188/R din 23 aprilie 2009 a Tribunalului Mureș dispunându-se

respingerea, ca tardivă, a plângerii formulate de petiționarul Ș.C. împotriva

rezoluției nr. 2102/P/2007 și, implicit, împotriva rezoluției nr. 183A/lll/ll/2/2008.

Făptuitorul P.V.

prin declarația dată în cauză, a susținut faptul că - din câte își amintește -

în februarie 2006 sa prezentat la sediul I.P.J. Mureș, Ș.C. care i-a relatat

aspecte referitoare la comiterea unor fapte de natură penală pe teritoriul

german de către cetățeni români, fapte la care a participat și el, cele

relatate vizând infracțiuni de trafic de persoane și trafic de țigări, una

dintre persoanele implicate fiind numitul C.L.L.

Date fiind

cele relatate de persoana vătămată, a chemat în biroul său pe polițiștii G.l. și

M.C. - care au asistat la discuție - spunându-i lui Ș.C. că va lua legătura cu

șeful B.C.C.O. - Tg. Mureș, dată fiind natura infracțiunilor și faptul că

angajații serviciului în cadrul căruia își desfășoară activitatea, nu

efectuează acte de cercetare penală.

În cadrul

aceleiași discuții, Ș.C. a făcut afirmații referitoare la un împrumut care i-a

creat probleme cu asociatul său C.L.L., îndrumându-l să se adreseze I.P.J.

Mureș - Serviciul Judiciar, care are competența de a soluționa cauze de acest

gen. A declarat că nu-și amintește să fi făcut Ș.C. vreo relatare privind

comiterea unor infracțiuni de fals și șantaj, spunând doar că ar fi fost

amenințat de către C.L.L., îndrumându-l să formuleze plângere penală la I.P.J.

Mureș - Serviciul Judiciar.

De asemenea a

mai declarat că, ulterior acestei întâlniri, nu s-a mai întâlnit cu Ș.C., că

nu-l cunoaște pe C.L.L., că nu i-a spus lui Ș.C. că i-ar putea rezolva într-un

anume fel problemele sale, că nu i-a promis că îi va bloca cartea funciară a

imobilului său pentru a-l proteja.

Făptuitorul G.l.

a declarat faptul că a fost chemat de către făptuitorul P.V. - din câte reține,

în februarie 2006 - în biroul său, prezentându-i o persoană de sex masculin - respectiv

Ș.C. - despre care i-a spus că i-a relatat că a fost implicat într-o activitate

ilicită constând în contrabandă cu țigări și trafic de persoane. A menționat că

împreună cu M.C. s-au deplasat într-un alt birou, purtând o discuție cu Ș.C.,

în cadrul căruia acesta din urmă Ie-a relatat ceea ce i-a spus făptuitorul P.V.

Făptuitorul G.l.

a mai arătat că petentul Ie-a relatat, totodată, aspecte legate de executarea

silită a unui imobil ce-i aparținea, imobil ce a constituit garanția unui

contract de împrumut încheiat cu C.L.L. A mai precizat faptul că nu a făcut

nici o mențiune legată de comiterea unor infracțiuni de fals - privind C.E.C.-uri

- obiectul discuției vizând doar aspecte legate de traficul de persoane,

contrabandă cu țigări, împrumutul și executarea silită.

La finalul

discuției Ș.C. a fost condus de polițistul M.C. la sediul B.C.C.O. Tg. Mureș și

apoi la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș.

Referitor la

litigiul privind executarea silită l-a îndrumat atât el cât și făptuitorul P.V.

- să se adreseze organelor de poliție sau parchetului competent.

În sensul

celor declarate de făptuitorii P.V. și G.l. este și declarația dată la sediul

acestui parchet de către M.C.V.

Făptuitorul G.C.

a declarat că l-a cunoscut pe Ș.C. în cursul lunii februarie 2006, cu ocazia

formulării de către acesta a unui auto denunț privind comiterea unor

infracțiuni de trafic de emigranți, auto denunț formulat în scris din câte

retine la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș - și atașat la

Dosarul nr. 85/D/P/2005. A mai declarat că a fost delegat să țină legătura cu Ș.C.,

în sensul de a-i solicita informații, întâlnindu-se în cursul lunii martie 2006

de cel puțin trei ori cu Ș.C., fiind întocmite procese-verbale în care a

consemnat conținutul discuțiilor purtate cu acesta.

A precizat că

multe din informațiile furnizate de Ș.C. Ie-a apreciat ca fiind simple

presupuneri, lipsite de relevanță în stabilirea stării de fapt.

Examinând

actele premergătoare îndeplinite în cauză Curtea de Apel a reținut, în privința

făptuitorilor P.V., G.l., G.C., că nu sunt întrunite elementele constitutive

ale infracțiunii sub aspectul laturii obiective, fiind incidente prevederile art.

10 lit. d) C. proc. pen., motiv pentru care în mod corect s-a dispus, față de

cei trei făptuitori, neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii

de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fapte prev.de art. 246 C.

pen.

Făptuitorii P.V.

și G.l., la data la care s-a reținut comiterea infracțiunilor de abuz în

serviciu contra intereselor persoanelor, își desfășurau activitatea în cadrul I.P.J.

Mureș - Serviciul de Informații și Protecție Internă Mureș, nefăcând parte din

structurile poliției judiciare.

După cum s-a

reținut anterior, activitatea re ținută de petent ca fiind de natură

infracțională în sarcina celor doi făptuitori, constă în faptul că, deși Ie-a

adus verbal la cunoștință faptul că numitul C.L.L. a comis și infracțiuni de

furt, șantaj, fals, totuși cei doi nu au efectuat cercetări penale sub aspectul

comiterii acestor infracțiuni.

Rezultă, pe

de o parte, din declarațiile date de P.V., G.l. și M.C., că obiectul

discuțiilor purtate cu Ș.C. au privit aspecte legate de comiterea

infracțiunilor de contrabandă cu țigări, trafic de persoane, Ș.C. făcând, doar

succint, niște afirmații privind o executare silită și amenințări adresate de C.L.L.,

fiind îndrumat, în privința acestor din urmă infracțiuni să se adreseze fie I.P.J.

Mureș - Serviciul judiciar fie parchetului competent.

Pe de altă

parte, dată fiind natura infracțiunilor relatate verbal de către Ș.C., acesta -

urmare discuției purtate cu P.V., G.l. și M.C. - a fost condus la sediul

B.C.C.O. Mureș și, apoi, la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu

Mureș unde a formulat, în scris, un autodenunț.

Urmare

consultării autodenunțului formulat de persoana vătămată Ș.C., existent la Dosarul

nr. 85/D/P/2005, s-a constatat că acesta privea exclusiv faptele a căror natură

atrăgea competența D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu Mureș, ne

cuprinzând nici o mențiune referitoare la comiterea și a altor fapte de natură

penală de către C.L.L. sau de către vreo altă persoană.

Totodată date

fiind natura și atribuțiile D.G.I.P.I. - din care cei doi făptuitori făceau

parte, s-a reținut că, potrivit dispozițiilor legale în materie - Legea nr. 360/2002,

Legea nr. 218/2002, Legea nr. 364/2004 - făptuitorii nu aveau competența de a

efectua acte de cercetare penală.

Dată fiind

însă natura infracțiunilor despre a căror comitere Ie-a relatat verbal, Ș.C., a

fost îndrumat și condus la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Târgu

Mureș, unde a formulat acel autodenunț, dându-se eficiență, astfel,

dispozițiilor art. 66 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel încât nu se

poate susține că nu și-ar fi îndeplinit atribuțiile de serviciu.

În privința

făptuitorului G.C. s-a reținut că acesta, prin activitățile realizate, doar

și-a îndeplinit, în mod corespunzător, atribuțiile de serviciu, așa cum sunt

precizate în dispozițiile legale în materie, nemulțumirea exprimată de persoana

vătămată în privința acestui făptuitor - respectiv că nu s-a dispus trimiterea

în judecată a numitului C.L.L. - neputând atrage răspunderea penală a

făptuitorului, întrucât trimiterea în judecată a unei persoane este atributul

exclusiv al procurorului.

În ceea ce

privește pe făptuitorul O.T. reținem că petentul, a declarat că în mod nelegal

prim-procurorul i-ar fi respins o cerere de efectuare a unei expertize de

natură grafoscopică privind cele 10 file C.E.C. la care am făcut referire mai

sus.

În partea

expozitivă a rezoluției nr. 183A/IIl/lI/2/2008 din 26 martie 2008 s-a reținut

de prim-procuror că persoana vătămată a solicitat efectuarea unei expertize

grafoscopice în altă țară, considerându-se că o astfel de cerere este

inadmisibilă, astfel încât nu i s-a dat curs, cu atât mai mult cu cât în cauză

s-au efectuat constatări tehnico-științifice care, coroborate cu celelalte

probe administrate, au fost suficiente pentru a elucida cauza sub toate

aspectele.

Făptuitorul T.O.,

dispunând asupra cererii în sensul de mai sus și cu motivarea precizată

anterior, doar și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, respingerea motivată a

unei cereri formulate în cauză, neputând constitui un temei al angajării

răspunderii penale, încadrându-se în desfășurarea normală a activității de

urmărire penală.

Din

declarația petentului a rezultat, în mod implicit, că făptuitorul M.E. și-ar fi

îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia soluționării

cauzei înregistrate sub nr. 2102/P/2007, soluția pe care ar fi trebuit să o

dispună fiind cea de trimitere în judecată a numitului C.L.L. pentru comiterea

infracțiunilor pe care Ie-a reținut în plângerea penală.

Procurorul M.E.

și-a îndeplinit în mod corespunzător atribuțiile de serviciu, soluția dispusă

de procuror prin rezoluția mai sus-menționată realizându-se urmare evaluării

probelor administrate în cauză, a interpretării și aplicării prevederilor

legale

În materie,

cu mențiune a că potrivit art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004,

republicată, procurorii sunt independenți în soluțiile dispuse, rezoluția emisă

de procuror neputând constitui prin ea însăși un temei al angajării răspunderii

penale. Mai mult, legalitatea și temeinicia soluției dispuse a fost supusă

controlului ierarhic superior și instanțelor judecătorești, fiind menținută

prin respingerea plângerilor împotriva soluției formulată de persoana vătămată.

Printr-o

completare a declarației petentul a declarat că este nemulțumit de activitatea

desfășurată de procuror S.T. în cauza penală nr. 85/D/P/2005, rezultând, în

esență, că nemulțumirea s-a vizează modul defectuos în care doamna procuror S.T.

ar fi soluționat cauza respectivă, neefectuând cercetările penale în legătură

cu faptele de natură penală sesizate de el.

Prin urmare,

Curtea de Apel a considerat că ordonanțele din 12 noiembrie 2009 și 11

decembrie 2009 date de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș au fost

date cu respectarea legii, sunt astfel legale și temeinice și, în consecință,

în baza art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen. instanța a respins

ca nefondată plângere a formulată de petentul Ș.C.

Împotriva

acestei sentințe a declarat recurs petentul Ș.C., solicitând casarea acesteia,

admiterea plângerii și trimiterea cauzei la procuror în vederea completării

cercetărilor.

Examinând

hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art. 385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că, urmare a plângerii penale formulate de către

petent, în cauză au fost efectuate cercetări cu privire la modul în care

intimații și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu aspectele

semnalate de către petent și care în esență se circumscriu unei presupuse

activități infracționale desfășurate de către numitul C.L.

Astfel intimaților

P.V., G.l. și G.C., actuali sau foști ofițeri de poliție li s-a imputat de

către petent modul în care au instrumentat autodenunțul pe care acesta l-a

făcut și care cuprindea date referitoare la implicarea numitului C.L. în

traficul de persoane și contrabanda cu țigări.

Din înscrisurile

aflate la dosar rezultă că acest autodenunț a fost atașat la Dosarul nr. 85/D/P/2005

al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Tg. Mureș, însă datele furnizate în

conținutul său de către petent nu s-au coroborat cu alte date și informații

strânse de organele de urmărire penală, motiv pentru care prin rezoluția din 9

decembrie 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu referire la art. 10 lit.

d) C. proc. pen., întrucât nu s-au obținut probe privind existența

infracțiunilor și identificarea persoanelor față de care a existat presupunerea

că au săvârșit o infracțiune.

Așa cum

rezultă din actele premergătoare efectuate în prezenta cauză, intimații P. și G.,

ofițeri în cadrul D.G.I.P.I. - Serviciul Mureș au facilitat doar legătura

petentului cu B.C.C.O. Tg.Mureș, structură care avea competența să cerceteze

aspectele semnalate de către acesta.

În privința

intimatului G.C., ofițer de poliție în cadrul B.C.C.O. Tg. Mureș, acesta a fost

persoana delegată să țină legătura cu petentul și să-i solicite informații

privitoare la grupul infracțional fată de care se efectuau cercetări, însă

activitatea intimatului s-a desfășurat sub supravegherea procurorului de caz,

care a dispus ulterior soluția de neîncepere a urmăririi penale.

În ce-l

privește pe intimatul E.M., acesta a dispus neînceperea urmăririi penala față

de aceeași persoană menționată de către petent, respectiv C.L., însă pentru

alte fapte, de competența Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș, iar

intimatul O.T., în calitate de prim procuror la aceluiași Parchet, a respins

plângerea pe care petentul a formulat-o împotriva soluției de neîncepere a

urmăririi penale.

Înalta Curte

constată că în realitate aspectele invocate de către petent în motivarea

plângerii penale îndreptate împotriva intimaților, reprezintă nemulțumiri

legate de modul în care au fost soluționate cele două dosare penale privindu-l

pe numitul C.L., respectiv nr. 85/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul

Teritorial Tg. Mureș și nr. 2102/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria

Tg. Mureș, fapt ce rezultă de altfel în mod explicit din declarația pe care

petentul a dat-o în fața procurorului care a instrumentat plângerea penală, la

20 iulie 2009 (fil. 68 d.u.p.).

Or, asemenea

nemulțumiri trebuiau să îmbrace forma căii de atac pe care petentul o avea la

dispoziție, respectiv plângerea prevăzută de art. 278

1

C. proc. pen.,

procedură pe care acesta a parcurs-o numai în privința rezoluției Parchetului

de pe lângă Judecătoria Tg. Mureș (plângerea fiindu-i respinsă prin sentința

penală nr. 193 din 17 februarie 2009 a Judecătoriei Tg. Mureș, rămasă

definitivă prin Decizia penală nr. 188/R din 23 aprilie 2009 a Tribunalului

Mureș).

În

consecință, în mod corect s-a reținut atât de către procurorul care a

instrumentat plângerea penală, respectiv procurorul ierarhic superior acestuia,

cât și de instanța de fond investită cu soluționarea plângerii împotriva

soluției procurorului, că în cauză nu sunt întrunite cerințele prevăzute de

lege pentru a putea reține săvârșirea de către intimați a infracțiunii de abuz

în serviciu prev.de art. 246 C. pen.astfel încât recursul de față este nefondat

și urmează a fi respins conform art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.

192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar S.C. împotriva sentinței

penale nr. 15 din 26 aprilie 2010 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală

și pentru cauze cu minori și familie.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 9 septembrie 2010.