ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1478/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 7 din 26 februarie 2009, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca nefondată, plângerea petiționarului S.M. și a menținut rezoluția procurorului din data de data de 15 octombrie 2008 dată în dosarul nr. 9/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, rezoluție confirmată prin rezoluția procurorului ierarhic superior, nr. 309A/III din 11 noiembrie 2008. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Târgu Mureș a reținut că prin plângerile penale înregistrate la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, înregistrate sub nr. 59/P/2006 și nr. 9/P/2007, reunite, în temeiul art. 32 C. proc.

pen., sub nr. 9/P/2007, petentul S.M. a solicitat să se efectueze cercetări față de făptuitorul P.C., inspector principal de poliție în cadrul D.G.C.C.O. – B.C.C.O. Târgu Mureș care face parte din structurile poliției judiciare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată, faptă prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen., denunțare calomnioasă, prevăzută de art. 259 alin. (2) C. pen., furt prevăzută de art. 208 alin. (1) C. pen. Petentul S.M.

a înțeles să se declare nemulțumit de soluția pronunțată inițial în dosarul nr. 9/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, rezoluție confirmată de procurorul ierarhic superior celui care a emis inițial acest act în condițiile în care acesta, în mod indirect dar constant, a susținut că făptuitorul ar fi beneficiat de „o oarecare protecție” din partea organului de anchetă sesizat cu plângerile sale inițiale și că prin demersurile întreprinse, de către făptuitor, în toamna anului 2004 în dosarul în care, petentul era cercetat penal, făptuitorul P.C., prin exercitarea abuzivă a atribuțiilor de serviciu a procedat la fabricarea/ticluirea unor probe mincinoase împotriva sa, cu scopul de a obține condamnarea sa pe nedrept.

Petiționarul a înțeles să critice în plângerea adresată instanței și modul în care organul de anchetă penală a înțeles să își motiveze rezoluțiile emise în cauză în condițiile în care, în opinia sa, momentul la care a adresat organelor de anchetă penală plângerile inițiale, reprezenta un moment oportun pentru a cere sancționarea făptuitorului pentru comportamentul adoptat în cauza sa. Curtea de Apel Târgu Mureș, analizând plângerea formulată de către petent în conformitate cu dispozițiile art. 278 1 alin. (1) și alin. (4) – (7) C. proc. pen., a constatat că aceasta are un caracter nefondat, cele două acte ale procurorilor caracterizându-se prin legalitate și temeinicie ele impunându-se a fi menținute.

Împotriva sentinței penale nr. 7/ P din 26 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petentul S.M., solicitând casarea sentinței atacate, invocând dispozițiile art. 385 15 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. În motivele de recurs formulate în scris și depuse la dosarul cauzei a reiterat, în esență, criticile formulate anterior la instanța de fond, în sensul rejudecării cauzei, admiterii plângerii sale, infirmarea rezoluțiilor pronunțate de către d-na procuror N.C. și de către procurorul general adjunct O.A. din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și trimiterea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitor, și trimiterea acestuia în judecată pentru faptele săvârșite.

Examinând cauza sub toate aspectele conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș a constatat că nu se poate reține, în sarcina făptuitorului P.C., săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu mențiunea că, împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, persoana vătămată avea la îndemână pârghiile instituite prin prevăzută art. 275 și urm. C. proc. pen., dacă prin acestea s-a adus o vătămare a intereselor sale legitime. Sub acest aspect se constată că prin sentința penală nr. 1059 din 13 iunie 2006 Judecătoria Târgu Mureș a dispus respingerea plângerii formulate de S.M.

împotriva actelor de urmărire penală efectuate în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 22/D/P/2004 al D.I.I.C.O.T. – S.T. Tg. - Mureș, hotărâre rămasă definitivă prin decizia penală nr. 546/ R din 04 octombrie 2007 dată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 1695/102/2006.

În privința infracțiunii de furt, având ca obiect bunurile petiționarului, respectiv luarea celor patru chei ale motocicletelor și a feței detașabile a casetofonului, în mod corect s-a constatat prin rezoluția procurorului că nu sunt întrunite sub aspectul laturii obiective elementele constitutive ale acestei infracțiuni față de numitul P.C., raportat la materialul existent la dosarul cauzei, respectiv procesul verbal, seria H, nr. 0003802 din data de 18 noiembrie 2004, întocmit de făptuitor prin care s-a consemnat lipsa contactului, a documentelor de proveniență și a cheilor de contact ale uneia dintre motociclete și lipsa cheilor, urme de forțare ale contactului în privința celei de- a doua motociclete și o dovadă seria AT, nr. 0031102 cuprinzând aspectele mai sus menționate, proces verbal semnat de petiționar cu mențiunea că nu are obiecțiuni de formulat.

Totodată și pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 259 alin. (2) C. proc. pen., constând în faptul că numitul P.C. a redactat și folosit înscrisurile întocmite la data de 16 noiembrie 2004 și 18 noiembrie 2004 în scopul condamnării petiționarului pe nedrept, în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni. Din actele premergătoare în cauză ce au format obiectul dosarului penal nr. 9/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș nu s-au identificat fapte sau împrejurări care să contureze existența elementelor constitutive ale infracțiunilor sesizate de către petiționarul S.M. pretins săvârșite de către intimatul P.C., astfel că soluția de neîncepere a urmăriri penale dispusă în temeiul art. 10 lit. a) C. proc.

pen. , este temeinică și legală. Înalta Curte constată că, în considerentele rezoluției dispuse în cauză, cât și în cele ale instanței de fond, au fost analizate în mod detaliat toate aspectele invocate de recurentul petiționar, cu privire la faptele pentru care a solicitat cercetarea penală a intimatului, reținându-se în mod corect că nu se constată încălcări ale textelor de lege prin care să se fi adus atingere drepturilor procesuale ale acestuia. În consecință, respingând plângerea petiționarului și menținând rezoluția atacată, prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală. În baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar S.M.

împotriva sentinței penale nr. 7/ P din 26 februarie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în recurs, conform dispozitivului prezentei decizii. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul S.M., împotriva sentinței penale nr. 7 din 26 februarie 2009 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 aprilie 2009.