ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 26.05.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1967/2009

HOTĂRÂRE
26.05.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1967/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursului de față,

Examinând actele dosarului

constată următoarele:

Prin sentința

penală nr. 11 din 9 martie 2009, Curtea de Apel Tg. Mureș, s

ecția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins, ca

nefondată, plângerea formulată de petentul T.A. împotriva rezoluției nr. 137/P/2008

din 5 noiembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg. Mureș,

privind pe intimatul R.I.O.

Prin Rezoluția din 5 noiembrie 2008,

pronunțată în dosarul nr. 137/P/2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.

Mureș a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul R.I.O., inspector

principal la Serviciul de Investigații Criminale al I.P.J. Mureș pentru

infracțiunile de fals în declarații, prevăzută de art. 292, abuz în serviciu

(art. 246 C. pen.), insultă și calomnie (art. 205 și art. 206 C. pen.), în baza

art. 228 alin. (4) și art. 10 lit. f) și d) C. proc. pen.

Soluția de neîncepere a urmăririi

penale a fost confirmată de Procurorul general al aceluiași Parchet prin

respingerea plângerii formulate de petent, prin Rezoluția nr. 343/II/2/2008 din

12 decembrie 2008.

S-a reținut că intimatul, ofițer de poliție,

audiat de procuror în legătură cu modul în care a efectuat o percheziție la

domiciliul petentului, la data de 2 februarie 2006, și care avea calitatea de

parte vătămată, a afirmat, într-adevăr, că T.A. „este cunoscut pe plan local ca

fiind un infractor notoriu", dar nu în scopul de a se produce efecte

juridice, întrucât cunoștea că la poliție se află mai multe dosare care îl

priveau pe petent. Această afirmație nu a influențat cu nimic soluția adoptată

în dosar. Totodată, s-a apreciat că afirmația nu era

necorespunzătoare adevărului, deoarece petentul a fost arestat o

perioadă de 1 an de zile, astfel cum rezultă din fișa de cazier a acestuia.

Intimatul nu a făcut nici o

referire la vinovăția petentului, iar

declarația sa nu a influențat soluția dată în acel dosar.

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi

penale, petiționarul T.A. a formulat plângere în baza art. 278 C. proc. pen.,

susținând, în esență, că intimatul a dat

declarații false, l-a insultat și calomniat și

și-a încălcat atribuțiile

de serviciu.

Curtea de Apel Tg. Mureș, prin sentința

menționată a respins, ca nefondată, plângerea petentului, menținând rezoluțiile

atacate.

Examinând recursul declarat de petent, în

raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că nu este

fondat, pentru motivele ce urmează:

Așa cum corect au reținut procurorii care au

soluționat plângerea penală, precum și instanța de fond care a respins

plângerea formulată de petent în baza art. 278

1

acesta nu a dovedit că intimatul a făcut declarații false cu intenția de a se

produce efecte juridice, nefiind îndeplinite elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art. 292 C. pen., art. 246 C. pen., ori de insultă

sau calomnie (infracțiuni dezincriminate în prezent).

Declanșarea unor plângeri penale împotriva

ofițerilor de poliție,

pentru măsurile

dispuse sau nu într-un dosar penal, nu poate determina trimiterea lor în

judecată penală, în absența unor probe din care să rezulte

săvârșirea

unor fapte penale. Eventualele erori pot fi corectate în cadrul controlului

judiciar al instanțelor de judecată.

Petentul,

nemulțumit de activitatea polițistului intimat, avea calea de atac a plângerii

prevăzută de art. 275 C. proc. pen., iar nu

calea unor

plângeri penale împotriva acestuia.

Din examinarea actelor premergătoare nu

a rezultat săvârșirea de către intimat a vreuneia dintre faptele penale

reclamate de petent.

În consecință, reținând că sentința atacată

prin care s-a menținut rezoluția Parchetului privind soluția de neîncepere a

urmăririi penale împotriva intimatului este conformă legii, Înalta Curte va

respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc.

pen., recurentul petiționar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare

către stat, în sumă de 200 lei.

Onorariul interpretului de limba

maghiară se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul T.A. împotriva sentinței penale nr. 11 din 9 martie

2009 a Curții de Apel Tg. Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de

200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului de limba maghiară

se va suporta din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 26 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2990/2008
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 22 din 30 iunie 2008 Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a respins ca nefondată plângerea
ÎCCJ 2009-04-22
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1478/2009
a fi menținute. Împotriva sentinței penale nr. 7/ P din 26 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petentul S.M., solicitând casarea sentinței atacate
ÎCCJ 2010-05-05
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1785/2010
246 C. pen., abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzut de art. 248 C. pen. și purtare abuzivă prevăzută de art. 250 C. pen. În motivarea plângerii, petentul contestă legalitatea dispoziției procurorului de neurmărire, din următoa
ÎCCJ 2010-09-09
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3094/2010
la grupul infracțional fată de care se efectuau cercetări, însă activitatea intimatului s-a desfășurat sub supravegherea procurorului de caz, care a dispus ulterior soluția de neîncepere a urmăririi penale. În ce-l privește pe intimatul E.M
ÎCCJ 2009-10-30
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1258/2010
altor înscrisuri noi,neavând obligația de a administra el însuși alte acte de cercetare astfel că nu și-a îndeplinit în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu în momentul în care a pronunțat sentința penală nr. 615 din 06 mai 2008. Cu
Sursă