ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1320/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

formulată, reclamantele SC N.T. SRL

și SC N.G.I. SRL au chemat în judecată pârâtele A.R.R. și SC M.T.I. SRL,

solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtelor în solidar la

repararea prejudiciului cauzat prin: a) desființarea în mod nelegal a unui nou traseu pe ruta

București - Urziceni, cod traseu 903; b) eliberarea licențelor de execuție pentru noul traseu de către

A.R.R. în favoarea pârâtei SC M.T.I. SRL; ulterior, reclamantele și-au precizat

cuantumul prejudiciului, anume de 100.000 lei RON total, câte 50.000 RON pentru

fiecare reclamantă.

În

drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004,

art. 998 și 1003 C. civ.

Prin sentința civilă nr.

533 din 29 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a

admis excepția

inadmisibilității invocată de pârâta

A.R.R.

și,

în consecință, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de

reclamantele

SC N.T. SRL și SC N.G.I. SRL, în contradictoriu cu pârâtele A.R.R. și SC M.T.I.

SRL

Pentru

a hotărî astfel, instanța de fond a reținut ca situație de fapt derularea între

părți a litigiului având ca obiect anularea actelor administrative (invocate ca

izvor al prejudiciului pretins în cauză), anume cauza nr. 4673/2005, în cadrul

căruia reclamantele au avut calitate de interveniente principale, iar A.R.R.

calitate de pârâtă și oponent ca emitent al actelor administrative și

având în vedere că pentru exercitarea dreptului la

acțiune prevăzut de art. 19 din Legea nr. 554/2004 este impusă ex lege cerința-premisă

a existenței unei hotărâri judecătorești pronunțate în contencios

administrativ, rămasă definitivă și irevocabilă, prin care să se fi constatat

nelegalitatea actelor administrative - tipice sau asimilate - din care este

pretins ca derivând prejudiciul solicitat, instanța a admis excepția

inadmisibilității acțiunii și, pe cale de consecință, a respins acțiunea ca

inadmisibilă.

Împotriva acestei

hotărâri au declarat recurs reclamantele SC N.T. SRL Slobozia și SC N.G.I. SRL

București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Înalta Curte,

verificând în prealabil regularitatea recursului declarat, constată că acesta

nu a fost legal timbrat.

Astfel, din analiza

actelor dosarului rezultă că recurentele-reclamante nu și-au îndeplinit

obligația legală de plată a taxelor de timbru până la termenul de judecat

stabilit, deși au fost citate cu mențiunea depunerii taxei judiciare de timbru

în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Or, în conformitate

cu prevederile art. 11 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997,

precum și cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea

recursului declarat împotriva unei hotărâri prin care s-a respins cererea, ca

inadmisibilă, se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru în valoare

de 4 lei și prin depunerea timbrului judiciar de 0,15 lei.

Aceste taxe se depun

la dosarul cauzei, în momentul înregistrării cererii sau până la primul termen

de judecată, astfel cum prevăd dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.

În aceste sens sunt

și dispozițiile art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora:

„La cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.

De asemenea, potrivit

dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară

de timbru și timbrul judiciar: „neîndeplinirea obligației de plată până la

termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.

Astfel fiind, Înalta

Curte, în temeiul dispozițiilor art. 302

1

alin. (2) C. proc. civ. și

ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, va dispune anularea recursului ca

netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul

declarat de SC N.T. SRL Slobozia și de SC N.G.I. SRL București, împotriva

sentinței civile nr. 533 din 29 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 martie 2011.