ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1132/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 160 din 25 martie 2010 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții G.V.S. și G.M.E., a obligat Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită reclamanților G.V.S. și G.M.E. decizia privind titlul de despăgubire aferent imobilului situat în comuna O., Mehedinți, preluat abuziv, conform dispoziției nr. 66 din 20 iunie 2006 emisă de Primăria O., a respins acțiunea față de A.N.R.P. pentru lipsa calității procesuale pasive, a respins petitul privind acordarea de daune cominatorii.

Pentru a hotărî astfel a reținut că reclamanții au chemat în judecată pe pârâții A.N.R.P. - Direcția pentru Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001 și Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați să emită și să comunice decizia privind Titlul de despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. x din anul 2001, situat în comuna O., Mehedinți, în termen de 90 de zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii, cu plata daunelor cominatorii de 1.000 RON/zi de întârziere până la emiterea deciziei.

Pârâta A.N.R.P. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivând că nu are atribuții privind emiterea titlurilor de despăgubiri, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor fiind entitatea înființată conform Titlului VII din Legea nr. 247/2005 și învestită cu atribuții în acest sens.

Cu privire la cererea privind acordarea daunelor cominatorii, pârâta a arătat că este inadmisibilă, în raport cu dispozițiile art. 580

3

C. proc. civ.

Și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a A.N.R.P. invocată prin întâmpinare, a fost admisă având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor ce se acordă potrivit prezentei legi se constituie Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care are ca atribuție, în principal, emiterea deciziilor referitoare la acordarea titlurilor de despăgubire.

Cu privire la fondul cauzei prima instanță a reținut că reclamanții au început procedura de recuperare a bunului său sau a contravalorii acestora prin formularea unei notificări în anul 2002, autoritatea locală cu competența în materie emițând dispoziția în data de 20 iunie 2006.

Ca urmare s-a apreciat că durata excesivă a procedurilor administrative este de natură a încălca în mod evident principiul procesului rezonabil.

Concluzionând, instanța de fond a apreciat că procedurile administrative, coroborate cu cele judiciare trebuie să se desfășoare în termen rezonabil și că depășirea unui termen de 9 ani de la data formulării cererii de acordarea a măsurilor reparatorii constituie deja o încălcare evidentă a prevederilor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cererea de obligare la daune cominatorii a fost respinsă întrucât prin art. 24 din Legea nr. 554/2004 s-a prevăzut o procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile, procedură care este subsecventă actualei etape judiciare.

S-a reținut ca neîntemeiat și capătul de cerere prin care se solicită fixarea unui termen pentru emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, în raport cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat recurs, criticând-o ca nelegală și netemeinică, întrucât a fost dată cu greșita aplicare a legii.

Se apreciază în recurs că prima instanță a reținut eronat că în speță au fost încălcate dispozițiile privind respectarea termenului rezonabil în raport de etapele obligatorii prevăzute de Legea nr. 247/2005, Titlul VII.

Recursul este nefondat și va fi respins.

Examinând actele dosarului, motivele de recurs și în raport de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Intimații-reclamanți au solicitat ca în baza Legii nr. 10/2001 să se acorde măsuri reparatorii pentru imobilul din Județul Mehedinți și prin dispoziția nr. y din anul 2006, Primarul comunei O. a propus acordarea acestora.

Dosarul a fost transmis Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însă procedurile administrative au durat excesiv de mult, încălcându-se astfel termenul rezonabil impus de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Desigur corect, prima instanță a precizat că noțiunea de proces echitabil conține și respectarea acestui termen rezonabil care cuprinde și durata procedurilor administrative.

Autoritățile administrative sunt obligate să pună în executare aceste legi cu caracter reparatoriu, respectând atât dreptul intern cât și legislația externă.

Corect instanța de fond a respins capătul de cerere prin care se solicita fixarea unui termen pentru emiterea deciziei de despăgubire, față de prevederile art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Așa fiind, în raport de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală și temeinică, motiv pentru care se va respinge recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 160 din 25 martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2011.