ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 53/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 53/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată reclamanta N.M.

a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - Comisia

Pentru Stabilirea Despăgubirilor și Autoritatea Națională Pentru Restituirea

Proprietăților (A

.N.R.P.) - Direcția Pentru

Coordonarea Aplicării Legii 10/2001, pentru ca prin

hotărârea ce se va

pronunța să se dispună obligarea acestora să emisă și să comunice Decizia

privind Titlul de despăgubire pentru imobilul notificat sub nr. 930/N/2001,

situat în Craiova, jud. Dolj, în termen de 90 de zile de la rămânerea

irevocabilă a hotărârii, cu plata daunelor cominatorii de 1000 lei/zi

întârziere până la emiterea deciziei, precum și cu obligarea pârâților la plata

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a

arătat că prin Dispoziția nr. 10283 din 16 iunie 2005 emisă de Primăria Craiova

s-a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul imposibil de restituit în

natură.

Reclamanta a susținut că

nesoluționarea dosarului după trecerea unei

perioade

de patru ani de la emiterea Dispoziției nr. 10283 din 16 iunie 2005 este

nejustificată,

astfel că interesul promovării prezentei acțiuni este unul legitim și urmărește

obligarea pârâților la respectarea dispozițiilor Legii nr. 247/2005,

Titlul VII.

Referitor la pârâta A.N.R.P., reclamanta

a apreciat că aceasta are calitate procesuală pasivă deoarece în cadrul său a

fost înființată Direcția pentru Coordonarea Aplicării Legii nr. 10/2001 și

asigură și Secretariatul Comisiei Centrale.

Pârâta Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor a formulat întâmpinare prin care a arătat că etapa

transmiterii și înregistrării dosarelor a fost parcursă, dosarul fiind

înregistrat sub nr.

12491/CC din 11 aprilie

2006 și a fost analizată legalitatea cererii de respingere a solicitării de

restituire în natură, constatându-se că la dosar nu există înscrisuri din care

să

reiasă descrierea imobilului, situația juridică actuală a imobilului,

acte privind istoric de arteră și număr poștal.

În aceste condiții, pârâta a

solicitat Primăriei Craiova, cu adresa nr. 12491/CC din 11 aprilie 2006

înscrisurile menționate.

În ceea ce privește cererea

reclamantei referitoare la obligarea Comisiei Centrale la plata daunelor

cominatorii, pârâta a arătat că această cerere este inadmisibilă, având în

vedere faptul că nu a fost emisă decizia reprezentând titlul de despăgubire iar

acest lucru nu poate constitui o neexecutare din partea Comisie Centrale, în

condițiile în care procedura administrativă prevăzută de Titlul II din Legea

nr. 247/2005 nu a fost finalizată.

Pârâta a mai solicitat reducerea

cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă într-un cuantum

corespunzător situației de fapt și de drept existent în cauza de față.

Autoritatea Națională pentru

restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția

lipsei calității procesuale pasive arătând că atribuțiile sale sunt prevăzute

de art. 2 din H.G. nr. 361/2005, cu modificările și completările ulterioare,

iar în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente

imobilelor preluate în mod abuziv, reglementată de Titlul VII din Legea nr.

247/2005 nu A.N.R.P. este investită cu emiterea deciziei conținând titlul de

despăgubire, ci Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

În ceea ce privește capătul de cerere

privind obligarea A.N.R.P. la plata daunelor cominatorii, pârâta a susținut că

această cerere este inadmisibilă, susținând că neemiterea deciziei reprezentând

titlu de despăgubire nu poate constitui o neexecutare din partea A.N.R.P.,

această obligație revenind Comisiei Centrale.

Prin sentința civilă nr. 119 din 10

martie 2010 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a

admis în parte acțiunea formulată de reclamantă, a obligat pârâta Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită reclamantei decizie privind

Titlul de Despăgubire aferent imobilului situat în

Craiova, conform Dispoziției nr. 10283 din

16 iunie 2005, a r

espins acțiunea față de Autoritatea Națională

pentru Restituirea Proprietăților pentru lipsa calității procesuale pasive și,

totodată, a respins cererea privind acordarea de daune cominatorii.

Pentru a pronunța această soluție

instanța de fond a reținut că acțiunea reclamantei,este întemeiată însă numai

în parte, respectiv în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea

Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor să emită titlul de despăgubire

cu privire la imobilul preluat abuziv ce a aparținut reclamantei.

În acest sens s-a reținut că

reclamanta a solicitat ca în

baza Legii nr.

10/2001 să i se acorde măsuri reparatorii pentru imobilul situat în

Craiova,

jud. Dolj.

Prin dispoziția nr. 10283 din 16

iunie 2005, Primarul Municipiului Craiova a

propus

acordarea de măsuri reparatorii sub formă de titluri de despăgubiri

reclamantei, dosarul fiind transmis către Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, fiind înregistrat sub nr. 12491/CC.

S-a constatat

că reclamanta a început procedura de recuperare a bunului său

ori a contravalorii acestuia prin

formularea unei notificări în anul 2001, autoritatea locală cu competențe în

materia stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod

abuziv pronunțându-se în acest sens.

Ulterior dosarul întocmit în vederea

acordării despăgubirilor a fost transmis către Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor la data de 23

februarie 2006 pentru emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire

potrivit dispozițiilor titlului VII din Legea

247/2005, obligație ce nu

a fost adusă la îndeplinire până la acest moment de pârâtă.

Ca urmare instanța de fond a apreciat

că durata excesivă a procedurilor administrative, este de natură a încălca în

mod evident principiul procesului rezonabil.

În consecință, s-a făcut aplicarea

art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului autoritatea pârâtă fiind

obligată să emită

dispoziția pentru

stabilirea despăgubirilor privitoare la imobilul ce a aparținut

reclamantei.

De asemenea, a fost respinsă

acțiunea reclamantei față de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, avându-se în vedere că potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (1)

din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 pentru analizarea și stabilirea

cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prezentei legi, se

constituie în subordinea Cancelariei Primului

Ministru, Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor.

Prin urmare a

fost reținută ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale

pasive invocată de această pârâtă

prin întâmpinare, a fost respinsă cererea de obligare la daune cominatorii, deoarece

prin art. 24 din Legea nr. 554/2004 s-a prevăzut o procedură specială de

sancționare a

autorităților, în cazul în

care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile,

procedură

care este subsecventă actualei etape judiciare, a fost respinsă cererea privind

acordarea de daune cominatorii și s-a luat act că nu se mai solicită cheltuieli

de judecată.

Împotriva hotărârii instanței de

fond, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a declarat

recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că aspectele

reținute de instanța de fond potrivit cărora urmare procedurii administrative

prevăzută de Titlul VII din Legea nr.247/2005 s-ar depăși termenul rezonabil de

soluționare a cauzei sunt neîntemeiate deoarece chiar jurisprudența instanței

europene a drepturilor omului prevede unele criterii în materia termenului

rezonabil, respectiv, complexitatea cauzei, conduita reclamantului, a

autorităților competente și importanța litigiului pentru reclamant.

S-au făcut referiri la etapele pe

care procedura administrativă reglementată de Titlul VII al Legii nr.247/2005

și în etapa analizării legalității respingerii în natură a imobilului notificat

s-a constatat că acesta trebuie completat.

Referitor la etapa evaluării s-a

arătat că, după completarea dosarului, se va proceda la evaluarea dosarului în

ordinea de înregistrare a dosarelor, potrivit Deciziei nr. 2815 din 16

septembrie 2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, decizie

care a fost adoptată pentru a nu se încălca principiul egalității în drepturi a

persoanelor îndreptățite care au dosare înregistrate la Secretariatul C.C.S.D.

Examinând cauza și sentința recurată

în raport cu actele și lucrările dosarului cu motivele de recurs invocate

precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluție

Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Legea nr. 247/2005 stabilește

procedura administrativă și etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse

în vederea emiterii unei decizii de către Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor, reprezentând titlul de despăgubire.

Astfel fiind, în acord cu

prevederile art. 16 din Legea nr. 247/2005 deciziile/dispozițiile emise de

entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare

sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale

învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care

urmează a se acorda ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică

actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă

acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate

depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau

pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale,

pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de

zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dispozițiile

autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la

nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul

Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul

conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării

controlului de legalitate de către acesta. Deciziile/dispozițiile sau, după

caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă

imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte

bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu

soluționarea notificării.

Alin. (3) al aceluiași articol

prevede că în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei

legi, Biroul Central va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de

predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor

documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate

prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare

nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a

prezentei legi.

Pe baza situației juridice a

imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul

Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și

(2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în

natură. Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute

la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură

a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau

societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de

evaluare.

După primirea dosarului, evaluatorul

sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate și

va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale.

Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate

titlurile de despăgubire.

Legiuitorul a menționat în mod

detaliat și procedura care urmează după efectuarea raportului de evaluare de

către evaluatorul numit.

În mod expres în art. 16 alin. (7)

al acestui act normativ se menționează că în baza raportului de evaluare

Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de

despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

În alineatul 8 se arată

că dispozițiile alin. (1) - (2) și (7) reglementează procedura de emitere a

titlului de despăgubire se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor

emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind

regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie

1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care

urmează a se acorda ca despăgubire. În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de

despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate

/propuse, actualizate cu indicele de inflație.

În cauza de față

reclamanta s-a adresat instanței de fond pentru a solicita obligarea Comisiei

Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să emită titlu de despăgubire pentru

un imobil situat în Craiova, care nu poate fi restituit în natură, iar instanța

de fond a admis cererea, pornind de la nesoluționarea dosarului într-un termen

rezonabil.

Criticile din motivele

de recurs ce vizează netemeinicia soluției instanței de fond sub acest aspect

sunt nefondate.

După cum s-a arătat, Legea

nr. 247/2005, în Titlul VII nu a prevăzut un termen în care să se soluționeze

dosarele în care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate abuziv și

nici prin Normele metodologice de aplicare a Titlului VII, aprobate prin H.G.

nr. 1095/2005 nu s-au stabilit termene de soluționare.

Inițial, Comisia

Centrală a stabilit soluționarea aleatorie a dosarelor, iar ulterior, prin

Decizia nr.2815 din 16 septembrie 2008 s-a prevăzut că ordinea de soluționare a

dosarelor înaintate va fi cea a înregistrării.

Cu toate acestea,

dosarul reclamantei, în care a fost emisă Dispoziția nr. 10283/2005 a

Primarului municipiului Craiova cu propunere de acordare a despăgubirilor, nu a

fost soluționat deși au trecut câțiva ani de la înregistrare.

Una dintre garanțiile

prevăzute de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este

principiul celerității procedurilor judiciare.

Termenul rezonabil

impus de art. 6 cuprinde și durata procedurii administrative preliminare,

atunci când posibilitatea sesizării unei jurisdicții este condiționată de

normele de drept intern, de parcurgerea, în mod obligatoriu, a unei asemenea

proceduri, așa cum este cazul în speță.

Pentru respectarea

termenului rezonabil statul trebuie să-și organizeze sistemul puterilor sale,

astfel încât să răspundă acestei cerințe, dincolo de dificultățile generate de

diverși factori care pot întârzia procedurile, inclusiv pe cea administrativă.

Raportat la criteriile

recunoscute în jurisprudența CEDO se constată că sunt nefondate criticile

recurentei deoarece nu s-au invocat motive care să justifice durata excesivă a

procedurii administrative.

Activitatea pârâtei

trebuie organizată de organele competente din interiorul său în așa fel încât

să asigure rezolvarea dosarelor înregistrate într-un termen rezonabil, iar prin

conduita pârâtei de a tergiversa soluționarea cererii reclamantei de emitere a

titlului de despăgubire se aduc grave prejudicii acesteia.

Astfel fiind, Înalta

Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt nefondate, iar

instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală pe care o va menține.

În consecință, pentru

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C.

proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Comisia Centrală

pentru Stabilirea Despăgubirilor, împotriva sentinței civile nr. 119 din 10

martie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 7 ianuarie 2011.