ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3292/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3292/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința
nr. 185/CA din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ
și fiscal, au fost respinse excepțiile invocate, pe fondul cauzei admițându-se
acțiunea promovată de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA, sucursala Iași, în
contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Taxe și Impozite
din cadrul Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamț. Instanța a obligat
organul fiscal, respectiv pârâtul, să soluționeze contestația sau să o
înainteze organului competent spre soluționare si să emită o decizie de
soluționare a acesteia.
Pentru a
pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că S.N.T.F.M. C.F.R.M. SA
București, sucursala Iași, are calitate procesuală activă în cauză, în raport
cu dispozițiile art. 19 pct. 2 și 3 din H.G. nr. 582/1998.
S-a
constatat neîntemeiată excepția prematurității și inadmisibilității acțiunii în
raport cu prevederile art. 8 și art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul
cauzei, s-a reținut că de la data de 17 august 2006, când s-a depus la organul
emitent contestația împotriva actelor administrative fiscale decizia de
impunere și raportul de inspecție fiscala nr. 6018/E din 10 august 2006,
organul fiscal nu a procedat la soluționarea contestației și nici la înaintarea
acesteia organului competent potrivit dispozițiilor art. 177 alin. (2) raportat
la art. 179 C. proc. fisc., refuzând în mod nejustificat soluționarea acesteia.
Cu privire
la excepția privind lipsa calității procesuale pasive a MFP s-a apreciat că
acesta figurează ca parte în cauză numai pentru opozabilitate, neexistând nici
o corespondență directa cu acesta.
Împotriva
acestei hotărâri, în termen legal, a formulat recurs pârâtul Consiliu Local al
municipiul Piatra Neamț.
În motivarea
recursului, pârâtul a arătat, în esență, următoarele: prima instanță a respins
în mod greșit excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului
Finanțelor Publice, ignorând că actele administrative atacate au fost emise de
Direcția Taxe și Impozite a municipiului Piatra Neamț.
În mod
greșit a fost respinsă și excepția lipsei capacității procesuale active a
reclamantei, cu toate că sucursalele societăților comerciale nu pot formula
cereri de chemări în judecată în nume propriu, iar, în speță, a formulat
cererea de chemare în judecată în nume propriu, nu în calitate de reprezentantă
a persoanei juridice C.F.R. M. SA.
De asemenea,
în mod greșit au fost respinse excepțiile prematurității și inadmisibilității
acțiunii. Conform Codului de procedură fiscală, decizia este actul
administrativ care poate fi atacat la instanță, iar, câtă vreme reclamanta a
optat pentru jurisdicția administrativă specială, aceasta trebuia parcursă
integral. Reclamanta nu a respectat prevederile art. 7 din Legea contenciosului
administrativ referitoare la parcurgerea procedurii administrative prealabile,
aceasta adresându-se direct instanței de judecată.
În fine, a
mai arătat pârâta, la instanța de fond a fost invocată excepția tardivității
privind petitul prin care s-a solicitat anularea Deciziei nr. 106 din 19
octombrie 2006, motivat de faptul că nu a fost respectat termenul de 15 zile
prevăzut de art. 6 din Legea 554/2004, sub acest aspect cererea de anulare a
deciziei fiind tardiv formulată.
Examinând
hotărârea recurată, prin prisma criticilor formulate, precum și a prevederilor
art. 304
1
C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este
întemeiat, însă numai în privința lipsei calității procesuale pasive a
Ministerului Finanțelor Publice.
Este de
principiu, în contenciosul administrativ, că are calitatea de pârât (calitate
procesuală pasivă) emitentul actului contestat, după cum se degajă din
prevederile art. 1 și art. 8 din Legea nr. 554/2004. Or, în speță, decizia de
impunere privind obligațiile fiscale, în discuție, a fost emisă de Direcția
Taxe și Impozite din cadrul Consiliului Local Piatra Neamț - autoritate publică
locală ce funcționează pe principiile descentralizării și autonomiei locale.
Nici Ministerul Finanțelor Publice și nici un organ subordonat al acestuia nu
au emis un act administrativ fiscal prin care să fi stabilit obligații bugetare
în sarcina reclamantei, care să fie puse în discuție în prezenta cauză.
Prin urmare,
Ministerul Finanțelor Publice nu poate sta ca pârât în cauza de față,
pronunțarea unei soluții în contradictoriu cu acesta fiind nelegală.
Reclamanta
are calitate procesuală activă în cauză.
Având ca
reper prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, are calitatea de
reclamant, în contencios administrativ, cel care se consideră vătămat printr-un
act administrativ tipic/atipic, or, în speță, din moment ce prin Decizia de
impunere nr. 6018E din 10 august 2006 se stabilesc obligații fiscale în sarcina
sucursalei Iași a S.N.T.F.M. CFR (fila 12 dosar fond), nu a altei entități,
reclamanta justifică, în proces, calitatea procesuală activă (promovarea
acțiunii în nume propriu).
Este în afara
oricărei discuții, că acțiunea reclamantei ar fi prematură sau inadmisibilă or
tardivă. Cum, reclamanta a solicitat prin acțiune, astfel cum a fost precizată,
obligarea pârâtului să soluționeze contestația formulată în procedură
prealabilă, nu se poate vorbi de prematuritate pentru că nu s-a contestat
titlul de creanță fiscală, înainte de finalizarea procedurii administrative
reglementată de prevederile Codului de procedură fiscală. De asemenea, nu se
poate susține, în raport de obiectul acțiunii, că reclamanta a nesocotit
prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, pentru că, prin cererea sa, ea nu
face decât să solicite finalizarea unei astfel de proceduri, interesată fiind
în emiterea deciziei prin care să-i fie soluționată contestația. În fine, nu se
poate vorbi de tardivitate, în sensul susținut de recurent, din moment ce prin
acțiune nu se solicită anularea deciziei la care se referă acesta, ci se invocă
refuzul nejustificat al pârâtului de a soluționa contestația reclamantei.
Față de cele
ce preced, Înalta Curte, potrivit art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C. proc.
civ., va admite recursul pârâtului și va modifica sentința, în parte, în sensul
că va respinge acțiunea față de Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa
calității procesuale pasive, menținând celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamț - Direcția Taxe și
Impozite împotriva sentinței nr. 185/CA din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.
Modifică în parte
sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei față de Ministerul
Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive.
Menține celelalte
dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie
2010.