ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 241/2012

Asupra recursului de

față

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

La data de 15 septembrie

2011, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul

declarat de recurentul revizuent R.R. împotriva sentinței penale nr. 72/F din

29 august 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu

minori.

Prin sentința penală

recurată de revizuent, Curtea de Apel Brașov, a respins, ca inadmisibilă,

cererea de revizuire formulată de revizuentul R.R. împotriva sentinței penale

nr. 35/S din 28 martie 2011 a Curții de Apel Brașov pronunțată în dosarul nr.

178/64/2011.

S-a reținut că, la

data de 18 iulie 2011, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov a înaintat

Curții de Apel Brașov referatul întocmit în efectuarea actelor de cercetare,

potrivit art. 399 C. proc. pen., prin care se solicită instanței respingerea,

ca inadmisibilă, a cererii formulate de revizuientul R.R. având ca obiect

revizuirea sentinței penale nr. 35/S din 28 martie 2011 a Curții de Apel Brașov

pronunțată în dosarul nr. 178/64/2011.

Prin Decizia nr. XVII

din data de 19 martie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în

recursul în interesul legii, s-a dispus că hotărârile judecătorești prin care

se soluționează plângerile împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată

adoptate de procuror, nu sunt susceptibile de a fi atacate pe calea revizuirii,

o astfel de cerere fiind inadmisibilă.

Potrivit

dispozițiilor art. 414

5

alin. (4) C. proc. pen., dezlegarea dată

problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de la data

publicării deciziei în M. Of. al României, Partea I.

Recursul declarat de

revizuent împotriva sentinței sus-menționate este inadmisibil.

Conform prevederilor

art. 278

1

alin. (10), astfel cum a fost modificat prin art. XVIII

pct. 39 din Legea nr. 202/2010, publicată în M. Of. nr. 714 din 26 octombrie

2010 și intrată în vigoare la data de 25 noiembrie 2010, hotărârea

judecătorului pronunțată potrivit art. 278

1

alin. (8) C. proc. pen.

este definitivă.

Hotărârea a cărei

revizuire o cere petiționarul a fost pronunțată la data de 28 martie 2011,

ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, care nu mai prevede

posibilitatea exercitării recursului împotriva acestor hotărâri. Potrivit

prevederilor art. 407 C. proc. pen., sentințele instanței de revizuire sunt

supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile la care se referă revizuirea.

În cauză, hotărârea

recurată de revizuent a avut ca obiect o plângere formulată în procedura

prevăzută de dispozițiile art. 278

1

C. proc. pen., care are caracter

definitiv, neputând fi supusă recursului și, pe cale de consecință, nici

sentința pronunțată în calea de atac a revizuirii nu poate fi supusă acestei

căi de atac.

Pentru aceste

considerente, urmează a fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de

recurentul revizuent R.R. împotriva sentinței penale nr. 72/F din 29 august

2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, cu

obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de recurentul revizuent R.R. împotriva sentinței

penale nr. 72/F din 29 august 2011 a Curții de Apel Brașov, secția penală și

pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul

revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către

stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 26 ianuarie 2012.