ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7131/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7131/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Deliberând asupra
cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 813 din 17 iulie
2000, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a respins, ca nefondată,
cererea formulată de reclamanta A.M.S. împotriva pârâților Consiliul General al
Municipiului București, SC F. SA., D.P.A.L., D.M.G., T.G. și T.M.
Hotărârea a rămas
definitivă prin Decizia civilă nr. 112 A/17.03 2001 a Curții de Apel București,
secția a III-a civilă, prin care s-a respins apelul declarat de reclamantă, și
irevocabilă prin Decizia civilă nr. 439 din 05 februarie 2003 prin care, Înalta
Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul formulat de
reclamanta A.M.S.
Împotriva deciziei
pronunțate de instanța de recurs, reclamanta A.M.S. a formulat o cerere de
revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct. 9 C. proc. civ.
Cererea de revizuire
a fost respinsă prin Decizia nr. 916 din 2 februarie 2009 a Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
Împotriva acestei
ultime hotărâri, reclamanta a formulat contestație în anulare, cererea fiind
înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 13 februarie 2009.
Prin contestația în
anulare formulată, întemeiată pe prevederile art. 318 C. proc. civ.,
contestatoarea susține că Înalta Curte, prin Decizia nr. 916 din 2 februarie
2009, a omis să cerceteze motivul de recurs prin care reclamanta a susținut
încălcarea art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a
Drepturilor Omului și că „instanța soluționează cererea de revizuire pe fond cu
un argument invocat de partea adversă ca și motiv de inadmisibilitate”, ceea ce
reprezintă o greșeală materială.
În cauză, Societatea
Română a Drepturilor Omului - SIRDO a formulat cerere de intervenție în
interesul contestatoarei A.M.S., cerere admisă în principiu, prin încheierea de
la termenul de judecată din data de 04 februarie 2010.
Analizând contestația
în anulare cu care a fost învestită, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 318 C.
proc. civ., „hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație
când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța,
respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Prin urmare, art. 318
C. proc. civ. deschide calea contestației în anulare speciale pentru două
motive ce pot fi însă valorificate numai împotriva hotărârilor instanțelor de
recurs, așa cum în mod expres prevede textul de lege menționat.
În cauză, obiectul
contestației în anulare formulate - Decizia nr. 916 din 2 februarie 2009 a
Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate
intelectuală - nu este pronunțată în soluționarea unui recurs, ci a unei cereri
de revizuire și, prin urmare, nu poate fi atacată prin intermediul căii
extraordinare de atac promovate de contestatoare.
Prin urmare, în
temeiul art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă
contestația în anulare formulată de contestatoarea A.M.S. împotriva Deciziei
nr. 916 din 2 februarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În raport de
dispozițiile art. 49 alin. (3) C. proc. civ., și având în vedere soluția
pronunțată în ceea ce privește contestația în anulare, Înalta Curte va respinge
ca inadmisibilă și cererea de intervenție formulată de intervenienta Societatea
Română a Drepturilor Omului - SIRDO în interesul contestatoarei A.M.S.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A.M.S.
împotriva Deciziei nr. 916 din 2 februarie 2009 a Înaltei Curți de Casație și
Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, și cererea de
intervenție formulată de intervenienta Societatea Română a Drepturilor Omului -
SIRDO în interesul contestatoarei A.M.S.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 13 octombrie 2011.