ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4066/2011
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4066/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra cauzei de față
constată următoarele:
Prin
încheierea nr. 4864 din 10 aprilie 2009, Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția
civilă si de proprietate intelectuală,
a respins cererea formulată
de petenta P.C.I. privind strămutarea
procesului civil ce forma obiectul dosarului nr. 9031/236/2008 al Judecătoriei
Giurgiu.
Prin
cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția
civilă și de
proprietate intelectuală, la data de 16 februarie 2011
, contestatoarea
I.M.R. a solicitat remedierea
neregulilor intervenite cu prilejul soluționării cererii de strămutare
formulată de petenta P.C.I. în dosarul nr. 9386/1/2008 al I.C.C.J., în sensul
că la judecata cererii de strămutare nu au fost citate toate părțile, printre
care și contestatoarea, că din completul de judecată a făcut parte judecătorul
F., în prezent cercetat penal, astfel încât se impune reanalizarea tuturor
cauzelor soluționate la acel termen și că cererea de strămutare nu a fost
comunicată tuturor părților, inclusiv contestatoarei, care a fost astfel
împiedicată a formula apărări corespunzătoare în cadrul unui litigiu în care se
judecă de ani de zile.
Analizând
excepția inadmisibilității cu prioritate față de cea a tardivității
cererii formulate, Înalta Curte
constată următoarele:
Contestația în anulare
este o cale extraordinară de atac de retractare prin intermediul căreia se
poate obține, în cazuri expres și limitativ prevăzute de lege, desființarea
unor hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.
Obiectul contestației în
anulare reglementate de art. 317 C. proc. civ. îl constituie hotărârile
judecătorești rămase irevocabile, a căror sferă este determinată de
dispozițiile art. 377 alin. (2) din același cod, respectiv, hotărârile
pronunțate în primă instanță, fără drept de apel, nerecurate; hotărârile
pronunțate în primă instanță, neatacate cu apel; hotărârile pronunțate în apel
și nerecurate; hotărârile pronunțate în recurs chiar dacă prin acestea s-a
soluționat fondul pricinii și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai
pot fi atacate cu recurs.
Obiectul contestației în
anulare reglementată de art. 318 C. proc. civ. îl constituie deciziile
pronunțate de instanțele de recurs, când dezlegarea dată recursului este
rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau
admițându-1 numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din
motivele de modificare sau de casare.
In speță, hotărârea ce
face obiectul prezentei cereri nu se încadrează în nici una din categoriile
prevăzute de lege, fiind o hotărâre dată în soluționarea unei cereri de
strămutare și care, potrivit dispozițiilor art. 40 alin. (4) C. proc. civ. „se
dă fără motivare și nu este supusă nici unei căi de atac".
Reglementarea fără
echivoc conținută în art. 40 alin. (4) C. proc. civ., referitoare la lipsa
motivării și a oricăror căi de atac, precum și natura juridică a instituției
strămutării, respectiv, aceea de incident procedural cu privire la instanța
sesizată, justifică faptul că soluția pronunțată în această materie este
rezultatul unui act de administrare a justiției, iar nu de soluționare în fond
a unei cauze civile, aspect de natură să facă inadmisibilă atacarea, pe calea
contestației în anulare, unei astfel de hotărâri.
Față de aceste
considerente, Înalta Curte va constata că cererea formulată este inadmisibilă
și o va respinge ca atare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă
contestația în anulare formulată de I.M.R. împotriva încheierii nr. 4864 din 10
aprilie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de
proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi, 13 mai 2011.