ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5151/2010

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Primarul general al municipiului București a emis

dispoziția nr. 3277 din 27 august 2004, prin care a fost respinsă

notificarea formulată de petentul W.A., privind restituirea în natură

a imobilului situat în București, sectorul 3, cu motivarea că nu a

fost făcută dovada dreptului de proprietate și a

calității de persoană îndreptățită la

măsurile reparatorii prevăzute în Legea nr. 10/2001.

Prin sentința civilă nr. 991

din 2 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția

a IV-a civilă, a fost respinsă, ca neîntemeiată contestația

formulată de petent împotriva acestei dispoziții.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că nu a fost făcută de

către contestator dovada calității de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii cu privire la imobilul

ce formează obiectul litigiului.

Apelul declarat de contestator

împotriva sentinței tribunalului a fost respins, ca nefondat, prin decizia

nr. 28 A din 14 ianuarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs contestatorul, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

și susținând, în esență, că a făcut dovada

calității de moștenitor al foștilor proprietari ai

imobilului, A.W. și I.W., cu certificatul de calitate de moștenitor

depus la dosar, a numelui său real și al dreptului de proprietate al

autorilor săi asupra imobilului.

Recursul este fondat.

Prin petiția aflată la dosarul

tribunalului, contestatorul a precizat că revendică apartamentul

situat la etajul 1 al imobilului din București, sectorul 3, iar prin

contestație a susținut că este succesorul foștilor

proprietari, A.W. și I.W.

Prin contractului de

vânzare-cumpărare din 1946, Ion Bratu le-a vândut soților A.W.

și I.W. apartamentul, situat la etajul 1 al imobilului din București.

La instanța de fond a fost depus la dosar certificatul de calitate de

moștenitor din 29 iunie 2009 emis în Israel, de către Biroul

notarului av. G.E., certificat ce poartă apostila.

Prin acest certificat a fost

dezbătură, printre altele, succesiunea numiților S. (I.W.) B.

și E. (A.) (M.) W. (B.).

În același certificat se

menționează faptul că printre alți moștenitori se

numără A. (M.) W., iar în finalul certificatului este

menționată calitatea sa de moștenitor și de pe urma celor

decedați ulterior.

Conform încheierii de autentificare

a procurii aflată la dosarul tribunalului, contestatorul a fost legitimat

cu pașaportul emis de autoritățile israeliene, în care numele

său era W. S.A. A. (A.M.).

Așa fiind, se constată

că a fost făcută dovada de către contestator a

calității de moștenitor al foștilor proprietari ai

imobilului, A.W. și I.W., deci a calității sale de persoană

îndreptățită la măsuri reparatorii, în sensul Legii nr. 10/2001.

În consecință, recursul

urmează a fi admis, conform art. 313 C. proc. civ., a fi casate decizia

Curții de Apel, precum și sentința tribunalului și a fi

trimisă cauza, spre rejudecare, aceluiași tribunal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

reclamantul W. S.A. A. (A.M.) împotriva deciziei nr. 28/A din 14 ianuarie 2010

a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.

Casează decizia atacată,

precum și sentința nr. 991 din 02 iulie 2009 a Tribunalului

București, secția a IV-a civilă.

Trimite cauza spre rejudecare

aceluiași tribunal.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședința publică, astăzi 12 octombrie 2010.