ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2422/2011

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 12/D din 18 ianuarie 2011, Tribunalul Bacău, secția penală, în baza art. 174 – 175 lit. c) C. pen. a dispus condamnarea inculpatului I.F. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, la pedeapsa de 16 ani și 8 luni închisoare și pedeapsă complementară 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), C. pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și a arestării preventive de la data de 01 iunie 2010 și de la data de 02 iunie 2010 la zi.

În baza art. 14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. s-a luat act că părțile vătămate I.F., I.G. și I.L. prin curator B.S. nu s-au constituit părți civile. Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut, în esență, că în noaptea de 31.05/01 iunie 2010, la domiciliu, inculpatul a ucis-o pe soția sa, victima I.L., aplicându-i mai multe lovituri cu obiecte și mijloace contondente. Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv : procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, raportul medico-legal nr. S74/52/A4 din 01 iunie 2010 al C.M.L. Onești, rezultatul testului alcoolscopic al inculpatului, declarațiile martorilor B.S., C.R.E., I.L.R., T.Z.

și M.I., precum și declarațiile inculpatului. Fiind audiat, atât în timpul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a avut o conduită sinceră, recunoscând și regretând fapta comisă. Prin decizia penală nr. 41 din 22 martie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de apelantul – inculpat I.F., împotriva sentinței penale nr. 12/D din 18 ianuarie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul penal nr. 6993/110/2010. A desființat în parte sentința penală apelată, cu privire la omisiunea aplicării dispozițiilor art. 320 1 C. proc. pen. și cuantumul pedepsei principale aplicate, reținând cauza spre rejudecare și, în fond : A dispus aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 320 1 C. proc.

pen. și a redus cuantumul pedepsei principale aplicate de la 16 ani și 8 luni închisoare la 16 ani închisoare, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. În temeiul art. 383 alin. (1) 1 C. proc. pen. coroborat cu art. 350 C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art. 381 alin. (1) C. proc. pen. a dedus în continuare arestarea preventivă a inculpatului de la 18 ianuarie 2011 la zi. Împotriva sus-menționatei decizii a declarat recurs inculpatul pentru cazul de casare prev. de art. 385 9 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat redozarea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege în raport de disp. art. 72 C. pen., ținându-se seama de gravitatea și împrejurările comiterii faptei, precum și de circumstanțele sale personale.

În acest sens, a arătat că fapta săvârșită a fost un incident nefericit petrecut pe fondul consumului de alcool, care a degenerat în lovituri ce au cauzat moartea victimei. Recursul este nefondat. Analizând decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat de inculpat, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de către instanța de control judiciar este legală și temeinică. Astfel, la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, recrudescența lor, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, modalitatea de săvârșire, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, care este fără antecedente penale și atitudinea sa procesuală, în sensul că a recunoscut și regretat fapta.

Totodată, instanța de apel a făcut aplicarea în cauză a disp. art. 320 1 C. proc. pen. constatând în mod corect că se impunea reținerea acestor dispoziții având în vedere declarația de recunoaștere și faptul că judecata a avut loc exclusiv pe baza probatoriului administrat în faza de urmărire penală. Față de toate aceste aspecte, se apreciază că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, potrivit criteriilor prev. de art. 72 C. pen., corespunzând scopului educativ-preventiv prev. de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia. Ca atare, după verificarea cauzei și în raport de disp. art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. și a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.F. împotriva deciziei penale nr. 41 din 22 martie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția penală, cauze minori și familie. Deduce din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive de la 1 iunie 2010 la 16 iunie 2011. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 16 iunie 2011.