ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4136/2011

Asupra recursului penal de față:

Analizând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin Sentința penală nr. 467 din 18 mai 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-a dispus condamnarea inculpatului P.G. la pedeapsa de 16 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pedeapsă complementară, după executarea pedepsei închisorii pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 raportat la art. 175 lit. c) C. pen.

S-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe durata și în condițiile art. 71 alin. (2) C. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata prevenției de la 18 iulie 2010 la 18 mai 2011, iar în temeiul dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.

Pentru a pronunța această sentință, Tribunalul a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalului București nr. 2718/ P/ 2010 din 5 ianuarie 2011, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului P.G., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. c) C. pen.

În fapt, s-a reținut că la data de 17 iulie 2010 în jurul orelor 20,30, pe fondul consumului excesiv de băuturi alcoolice și a unui conflict spontan, inculpatul P.G., în timp ce se afla în locuința sa din București, str. N.F., sectorul 2, unde locuia împreună cu mama sa P.A., i-a aplicat acesteia lovituri repetate, cu pumnii și picioarele, la nivelul capului și toracelui, producându-i multiple leziuni traumatice, ce au condus la decesul victimei.

La stabilirea situației de fapt, tribunalul a avut în vedere depozițiile inculpatului P.G., care a precizat că la data de 17 iulie 2010 a primit de la locul său de muncă o sumă de bani pentru lucrările în construcții realizate și ajungând acasă, în jurul orelor 15.00, unde locuia cu mama sa P.A. a consumat băuturi alcoolice și apoi s-a culcat, trezindu-se în jurul orelor 20.00. Sesizând lipsa banilor a avut o discuție contradictorie cu mama sa, care l-a insultat și atunci a lovit-o de două ori cu palma la nivelul feței, victima căzând la podea. A continuat să consume alcool, iar în jurul orelor 22.00, observând că mama sa se află în aceeași poziție și nu are puls, a coborât un etaj, la locuința martorei Ș.M., căreia i-a relatat că mama sa a decedat, fără a-i mai oferi și alte detalii. Inculpatul a revenit în apartament și s-a culcat, fără a anunța salvarea pentru a acorda îngrijiri medicale mamei sale.

Martora Ș.M., prietenă cu victima P.A., a relatat că în seara de 17 iulie 2010, în jurul orelor 22.00 - 23.00, în locuința sa a venit inculpatul spunându-i că mama sa a căzut în casă, rugând-o să-l însoțească întrucât bănuiește că a decedat. De frică, martora a refuzat să-l urmeze. Martorul N.R. a confirmat că în seara de 17 iulie 2010, în jurul orelor 21.30, în timp ce se afla împreună cu câțiva vecini la un magazin din apropierea blocului său, l-a observat pe inculpat, ce părea neliniștit și sub influența băuturilor alcoolice, iar la scurt timp și-a făcut apariția la ușa apartamentului său, rugându-l să-l însoțească pentru că mama sa decedase și se afla în locuință. Asemenea și martorul V.E. a arătat că la 18 iulie 2010, în jurul orelor 12.00 a coborât în fața imobilului său, întâlnindu-se cu martorul Ț.F. și inculpatul P.G., l-a însoțit pe acesta din urmă Ia locuința sa, unde a văzut-o pe mama inculpatului căzută, fără suflare, ceea ce l-a determinat să sesizeze poliția și salvarea cu privire la decesul victimei P.A. De asemenea, martorul I.P. a relatat că în seara de 17 iulie 2010, în jurul orelor 23.00 dinspre apartamentul inculpatului se auzeau zgomote și înjurături, recunoscând vocea inculpatului care locuia împreună cu mama sa.

Raportul medico-legal de necropsie a concluzionat că moartea victimei P.A., în vârstă de 77 de ani a fost violentă și s-a produs prin asfixie mecanică prin comprimarea, gâtului, cu infiltrate sanguine în țesuturile moi și fractură de cartilaj tiroid, căilor respiratorii externe, cu fractură de piramidă nazală și echimoze la nivelul buzelor; toraco-abdominală, cu multiple fracturi costale bilaterale, pe câte 3 și 4 linii de fractură (hemotorax bilateral), fractură de coloană vertebrală și efracții hepatice (hemoperitoneu minim).

Examinarea medico-legală a evidențiat și alte leziuni traumatice externe la nivelul capului, viscerocraniului (multiple) și neurocraniului (zona de hemoragie subarahnoidiană) care s-au produs prin lovire cu corp dur, în aceleași împrejurări traumatice. Multiplele mici zone excoriat - pergamentate de pe planul ventral al cadavrului s-au produs prin comprimarea exercitată din plan posterior asupra corpului aflat în decubit ventral pe un plan rugos.

Conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, a reieșit că inculpatul, prezintă tulburare de personalitate de tip polimorf (cu valori accentuate pentru tendințele paranoide și pentru tendințele antisociale, respectiv cu valori accentuate pentru tendințele impulsive și pentru tendințele la instabilitate psiho-emoțională și comportamentală), păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat. În cauză a fost întocmit și proces-verbal de reconstituire a faptei, inculpatul indicând locul unde a fost săvârșită și modalitatea în care a acționat.

S-a reținut că fapta și vinovăția inculpatului au fost dovedite prin mijloacele de probă ca au constat în: procesul-verbal de cercetare la locul faptei și de reconstituire, planșele foto, actele medio-legale, declarațiile martorilor Ș.M., I.P., N.R., Ț.F., V.E. cât și depozițiile inculpatului.

S-a apreciat că, în drept, fapta inculpatului P.G. care, la data de 17 iulie 2010, a lovit repetat cu pumnii și picioarele victima P.A., în zone anatomice vitale, pricinuindu-i leziuni traumatice care au condus la decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. c) C. pen., iar în raport de natura obiectului folosit în agresiune, zona corporală vizată, numărul și intensitatea loviturilor cât și urmările produse, s-a apreciat că a acționat cu intenție directă, în sensul dispozițiilor art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen., a prevăzut rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea acelei fapte.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., gradul de pericol social al faptei săvârșite dar și circumstanțele personale ale inculpatului, necunoscut cu antecedente penale, stabilind o pedeapsă de 16 de ani închisoare. Pe lângă pedeapsa principală au fost aplicate pedepse complementare și accesorii, constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. motivate de gravitatea faptei săvârșite de inculpat.

Împotriva sentinței Tribunalului București, a declarat apel inculpatul P.G. solicitând reducerea pedepsei motivat de împrejurarea că fapta de omor a fost comisă pe fondul consumului excesiv de alcool și a afecțiunilor psihice de care suferă.

Prin Decizia penală nr. 239/A din 2 august 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins ca nefondat apelul inculpatului P.G.

S-a reținut în esență că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, din coroborarea probelor administrate ce au constat în procesul-verbal de cercetare la fața locului, fotografiile judiciare, actele medio-legale, declarațiile inculpatului și ale martorilor audiați în cauză. În raport de criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen., s-a constatat că prima instanță a aplicat inculpatului P.G. o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de textul incriminator, reducerea acesteia neimpunându-se, avându-se în vedere circumstanțele reale de comitere a faptei, inculpatul aplicând multiple lovituri cu pumnii și picioarele mamei sale, persoană în vârstă și suferindă, care în urma leziunilor traumatice suferite a decedat.

Împotriva Deciziei penale nr. 239/A din 2 august 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a declarat recurs inculpatul P.G., invocând cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În susținerea recursului a arătat că la individualizarea pedepsei nu au fost avute în vedere circumstanțele sale personale favorabile, necunoscut cu antecedente penale, fapta de omor fiind comisă pe fondul consumului de alcool, motiv pentru care se impune reducerea pedepsei de la 16 ani închisoare, urmând a se avea în vedere și împrejurarea că la data faptei, avea un loc de muncă stabil.

Examinând motivele de recurs invocate, cât și din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului P.G. este nefondat.

Se constată că, în urma analizării materialului probator administrat în cauză, instanțele de fond și apel au reținut o corectă situație de fapt, o justă încadrare a faptei inculpatului P.G., constatând că vinovăția acestuia a fost dovedită, fiind întrunite condițiile legale pentru răspunderea penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. c) C. pen., constând în aceea că la data de 17 iulie 2010, în jurul orelor 20.30, în locuința sa din București str. N.F., sector 2 pe fondul consumului de alcool și în urma unui conflict spontan, a aplicat victimei P.A., mama sa (în vârstă de 77 de ani), lovituri repetate, cu pumnii și picioarele, la nivelul capului, a toracelui cu consecința producerii unor multiple fracturi costale, rupturi hepatice, hemotorax bilateral, fractură de coloană vertebrală și piramidă nazală, fractură cartilaj tiroid și infiltrat sanguin pericranian masiv, leziuni interne la nivelul capului, regiunii cervicale și toraco - abdominale, comprimarea gâtului, cu infiltrate sanguine în țesuturile moi și a căilor respiratorii externe, în urma cărora a decedat.

Acțiunea infracțională a inculpatului a fost dovedită cu probe certe de vinovăție, în acest sens fiind avute în vedere, procesul-verbal de cercetare la fața locului și de reconstituire a faptei, planșele fotografice aferente, raportul medico-legal de necropsie al I.N.M.L. M.M., coroborate cu depozițiile martorilor Ș.M., I.P., N.R., I.V., Ț.F., V.E. inclusiv cu relatările inculpatului P.G., făcute pe parcursul procesului.

În recurs, inculpatul a invocat cazul de casare prev. de dispozițiile art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege. Înalta Curte constată că la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului P.G. pentru fapta săvârșită, au fost avute în vedere, corect, criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura și gravitatea faptei comise, infracțiune contra vieții, împrejurările comiterii faptei, circumstanțele reale în care a fost săvârșită, urmările produse precum și circumstanțele personale ale inculpatului. Fiind stabilită o pedeapsă într-un cuantum orientat spre minimul special prevăzut de lege, s-a avut în vedere într-o măsură suficientă atât datele care circumstanțiază persoana inculpatului (vârsta, antecedentele penale) cât și pericolul social concret al faptei, pus în evidență de împrejurările și modalitatea în care a acționat, omorul fiind comis asupra mamei sale, în vârstă de 77 ani, prin comprimarea gâtului și a căilor respiratorii externe, lovituri multiple cu pumnii și picioarele la nivelul capului, toracelui, consecința fiind producerea unor leziuni traumatice grave ce au condus la decesul victimei.

Este adevărat că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale însă această împrejurare este insuficientă a conduce la reținerea circumstanțelor atenuante și implicit la reducerea pedepsei sub minimul special, în raport cu circumstanțele reale ale comiterii faptei. Lipsa antecedentelor penale a fost reținută de cele două instanțe, fond și apel și avută în vedere la individualizarea pedepsei în sensul aplicării unei pedepse spre minimul special.

Cât privește împrejurarea relevată de apărare, în sensul că la momentul săvârșirii omorului inculpatul se afla sub influența băuturilor alcoolice, nu poate constitui o circumstanță atenuantă, în sensul dispozițiilor art. 49 alin. (2) C. pen., martorii N.R., Ț.F., Ș.M. audiați în cauză relatând că, frecvent inculpatul consuma băuturi alcoolice, iar victima, mama sa în vârstă de 77 de ani o observau în repetate rânduri cu urme de lovituri, echimoze la nivelul picioarelor și mâinilor. Pe parcursul procesului, nu s-a probat că anterior, inculpatul a avut un loc de muncă și oricum față de gravitatea faptei comise și modalitatea de acțiune, o reducere a pedepsei nu se justifică în raport de acest criteriu, invocat de apărare.

Avându-se în vedere dispozițiile art. 52 C. pen., se constată că pedeapsa - ca măsură de constrângere - are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită cât și în ce privește comportarea făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte penale similare ceea ce se realizează prin aplicarea unei pedepse inculpatului P.G. spre minimul special al pedepsei închisorii cu executare în regim de detenție.

Referitor la pedepsele accesorii interzicerea dreptului de a alege, deci a dreptului electoral de a participa la procesul de alegere a organelor democratice ale statului, prin exercitarea dreptului de vot, se constată că severitatea unei astfel de interdicții, semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional este justificată în raport de tipul infracțiunii reținute în cauză. Însă, interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii este exclusă, pe considerentul absenței oricărei conexiuni, având semnificație penală, între activitatea infracțională a inculpatului și o anumită funcție, profesie sau activitate care să îi fi facilitat acestuia săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat.

Așadar, natura, modalitatea săvârșirii faptei, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatului conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) (dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), motiv pentru care corect s-a realizat aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen., pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei închisorii, la stabilirea pedepsei complementare fiind avute în vedere aceleași criterii ca la stabilirea pedepsei accesorii.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul inculpatului P.G. declarat împotriva Deciziei penale nr. 231/A din 2 august 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata prevenției de la 18 iulie 2010 la 6 decembrie 2011, iar în temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va dispune obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpatul P.G. împotriva Deciziei penale nr. 239/A din 02 august 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 18 iulie 2010 la 6 decembrie 2011.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 6 decembrie 2011.