ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2498/2012

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 120 din 20 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Cluj a fost

condamnat inculpatul G.M.C., în baza art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea

320/1 C. proc. pen., la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare și 6 ani

interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) și art.64 lit.

a), b) și d) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea

de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa

aplicată acestuia timpul detenției preventive începând cu data de 18 ianuarie

2012 și până la zi.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus ca,

la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, să fie prelevate probe

biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului său genetic în

Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 348 C. proc. pen. s-a dispus

restituirea cuțitului corp delict cu mâner din plastic de culoare neagră, având

lungimea totală de 25 cm (lungimea lamei de 14 cm), aflat în prezent la camera

de corpuri delicte de la Tribunalul Cluj, către numitul V.M.

S-a constatat că partea vătămată C.N. nu a formulat

pretenții civile în cauză.

Pentru a pronunța această sentință tribunalul a

reținut că inculpatul G.M.C. trăiește în concubinaj cu numita C.C.E. din urmă

cu circa 7 ani, iar în ultima perioadă ei și cei doi fii minori ai lor au

locuit într-o baracă învecinată cu cea a mamei susnumitei, C.E. și a

concubinului său V.M., amplasate pe un teren în spatele Fabricii de Sere și

Solarii de pe strada Frunzișului F.N. din Cluj-Napoca. Inculpatul și concubina

lui nu au ocupație și loc de muncă stabil, ci își asigură resursele necesare

traiului zilnic - împreună cu părinții concubinei - din îngrijirea animalelor

proprietarului terenului și barăcilor în care locuiesc, precum și din căutarea

de diferite bunuri pe la containerele de gunoi din oraș și colectarea și

valorificarea de fier vechi. în cadrul acestei activități de gospodărire în comun,

inculpatul și concubina lui își lăsau uneori copiii la locuința părinților

acesteia, când aveau de mers undeva împreună, numita C.E. mai preluând în

îngrijire pe anumite perioade de timp și doi din fiii minori ai fratelui ei

C.N., respectiv fiica cea mică în vârstă de cinci ani și băiatul C.A. în vârstă

de 9 ani și 11 luni, elev în clasa a 3-a în Câmpia Turzii, acesta din urmă

venind la ei pe perioada vacanței de iarnă.

În data de 17 ianuarie 2012, conform declarațiilor

persoanelor de mai sus și ale numitului H.G., până în jurul prânzului

inculpatul G.M.C. a fost pe la locuința acestui din urmă martor, unde împreună

cu el și cu un alt cunoscut al lor au consumat o sticlă de coniac

"l.", după care la revenirea acasă, concubina i-a propus să meargă ei

doi să facă rost de lemne pentru foc, sens în care și-au dus copiii la mama ei

să-i îngrijească până se întorc cu lemnele. La terminarea activității de

procurare a lemnelor, cei doi concubini au mers după copii la baraca lui C.E.

și V.M., unde se afla și minorul C.C.A., care la sosirea lor ședea pe un scaun

lângă soba din încăpere cu rol de bucătărie și își curăța mere să mănânce

dintr-o pungă, cu un cuțit tip serviciu de masă din metal alb cu vârful

rotunjit.

În acest context, se afirmă că la un moment dat

inculpatul și concubina i-au zis minorului C.C.A. să lase cuțitul din mână să

nu se taie, cum o mai făcuse, după care G.M.C. a luat și el în mână un cuțit de

bucătărie cu mâner negru și lama cu vârf ascuțit, pe care l-a tot mișcat în

stânga și în dreapta în zona pieptului minorului, în sensul de a se duela cu

el, înțepându-l cu acesta în zona pieptului înspre umărul stâng, în urma căruia

minorul s-a ridicat în picioare și a mai apucat să spună "Ce-ai făcut, măi

M.?", după care a căzut jos lângă sobă și și-a pierdut cunoștința.

Martorele C.C.E. și C.E. au luat repede apă să-l stropească pe minor pentru

a-și reveni și au încercat să-i tamponeze rana de la piept, iar G.M.C. după ce

a lăsat din mână cuțitul a ieșit afară să dea telefon la ambulanță, după care,

împreună cu numitul H.G., ce venise și el acolo, l-au transportat pe brațe pe

C.C.A. până în șosea în întâmpinarea echipajului de salvare. La ajungerea lor

în stradă, au sosit acolo echipaje ale organelor de poliție, iar la scurt timp

și autospeciale de ambulantă și SMURD, care însă cu toate încercările de

resuscitare întreprinse au constatat că minorul decedase.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul

solicitând instanței de control judiciar să dispună în principal schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.

în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (1) C. pen.

deoarece moartea victimei s-a datorat unei greșeli nefiind urmărit a se produce

un asemenea rezultat. în subsidiar, inculpatul a solicitat să se reia procesul

de individualizare a pedepsei urmând a se reține în sarcina sa circumstanțele

atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. apreciind că cuantumul

pedepsei este exagerat cu atât mai mult cu cât i-au fost reținute incidența

art. 320/1 C. proc. pen..

Prin decizia penală nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, a fost admis apelul declarat

de către inculpatul G.M.C., împotriva sentinței penale nr. 120 din 20 martie

2012 a Tribunalului Cluj, pe care a desființat-o în parte doar sub aspectul

cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și judecând în aceste limite, a

redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor

prev. de art .174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 320

1

C. proc.

pen. de la 12 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a), b) și d) C. pen. la 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței

atacate.

A fost menținută starea de arest preventiv a

inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata arestului preventiv,

începând cu data de 18 ianuarie 2012 la zi.

Prin recursul declarat,

inculpatul a invocat temeiul art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate, sub

aspectul cuantumului, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanțelor

reale ale săvârșirii faptei.

Examinând cauza în raport cu motivele de recurs

invocate de inculpat, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că

instanțele au reținut corect fapta și vinovăția inculpatului, i-au dat o

încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în

mod just pedeapsa aplicată, făcând în mod corect aplicarea prevederilor art. 320

1

C. proc. pen.

În ce privește cuantumul pedepsei aplicate, Înalta

Curte constată că a fost just individualizat, în raport de criteriile prevăzute

de art. 72 C. pen., instanța de apel având în vedere gradul ridicat de pericol

social al infracțiunii omor, reflectat de modul în care inculpatul a realizat

fapta (pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a aplicat o lovitură cu un

cuțit în zona subclaviculară stânga nepotul concubinei sale, minorul C.C.A., în

vârstă de 9 ani și 11 luni, în timp ce se duelau fiecare cu câte un cuțit,

provocându-i o plagă înțepată-tăiată toracică stânga cu interesarea plămânului

și a cordului, urmată de o hemoragie externă și internă ce i-au provocat

decesul), precum și datele ce caracterizează persoana acestuia (inculpatul a

avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a regretat fapta

comisă, nu are antecedente, are în întreținere doi copii minori).

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului,

instanța de apel a dat eficiență prevederilor art. 320

1

C. proc.

pen. și criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., însă, în mod corect a

apreciat că nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor

atenuante, dată fiind gravitatea faptei săvârșite. Cât privește atitudinea de

recunoaștere a săvârșirii infracțiunii, Curtea retine că aceasta nu justifică

reținerea de circumstanțe atenuante, în contextul existentei probelor de

vinovăție, aceasta fiind însă valorificată prin aplicarea procedurii

simplificate reglementată de art. 320

1

C. proc. pen.

Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi

luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpatul

G.M.C. împotriva deciziei penale nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a Curții de Apel

Cluj, secția penală și de minori, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea

acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul G.M.C. împotriva deciziei penale nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a

Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata

reținerii și a arestării preventive de la 18 ianuarie 2012 la 1 august 2012.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei

cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 1 august 2012.