ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2398/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2398/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursurilor de față;

Prin Sentința penală nr. 162/S din 29 martie 2010 a Tribunalului Brașov s-a dispus după cum urmează:

I. În baza art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.D.M., fără antecedente penale, la pedeapsa principală de 15 ani închisoare și pedeapsa complimentară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 189 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul P.D.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 11 iulie 2009 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

II. În baza art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a), b C. pen., prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.N., recidivist, la pedeapsa principală de 20 ani închisoare și pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 189 alin. (1) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului M.I.N. prin Sentința penală nr. 144 din 16 mai 2005 a Judecătoriei Zărnești, definitivă prin neapelare și s-a cumulat aritmetic această pedeapsă cu fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta hotărâre, rezultând pedepsele de 23 ani închisoare și 7 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul M.I.N. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 23 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 5 ianuarie 2010 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

III. În baza art. 264 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.R.P., cetățean român, studii 8 clase,  fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea a infractorului.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen., art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate acestui inculpat. În baza art. 86

2

C. pen., s-a stabilit termen de încercare 5 ani. În baza art. 86

3

C. pen., a fost obligat inculpatul să respecte pe durata termenului de încercare următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

- să finalizeze învățământul obligatoriu respectiv clasele IX, X sau să urmeze o școală de arte și meserii și să urmeze un curs de calificare;

- să nu frecventeze localuri, restaurante, baruri, discoteci și cluburi;

- să urmeze un curs de consiliere în vederea schimbării comportamentale prin conștientizarea consecințelor propriilor fapte și identificarea alternativelor la stilul de viață infracțional.

A atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

C. pen.

IV. În baza art. 264 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.A., prin înlăturarea dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen., cetățean român, studii 10 clase, cu antecedente penale, la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea a infractorului.

În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiționate din executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate inculpatului P.M.A. prin Sentința penală nr. 274/2008 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin neapelare și s-a cumulat aritmetic această pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din această pedeapsă reținerea de 24 de ore din 29 noiembrie 2006.

În baza art. 14, art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998, art. 999, art. 1003 C. civ., au fost obligați, în solidar, inculpații M.I.N. și P.D.M. la plata următoarelor despăgubiri civile:

- către partea civilă minoră D.A.V., prin reprezentant legal D.M.,  echivalentul în RON de la data plății a sumei de 3.000 euro cu titlu de daune morale și lunar suma de 100 RON cu titlu de prestații periodice începând cu data de 10 iulie 2009 și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani. S-a respins restul pretențiilor.

- către partea civilă minoră D.L.D., prin reprezentant legal D.M. echivalentul în RON de la data plății a sumei de 3.000 euro cu titlu de daune morale și lunar suma de 100 RON cu titlu de prestații periodice începând cu data de 10 iulie 2009 și până la împlinirea de către minoră a vârstei de 18 ani. S-a respins restul pretențiilor.

- către partea civilă D.E., suma de 4.000 RON cu titlu de daune materiale și suma de 15.000 RON cu titlu de daune morale. S-a respins restul pretențiilor.

- către partea civilă C.E. suma de 1.000 RON cu titlu de daune materiale. S-a respins restul pretențiilor.

S-au respins pretențiile formulate de părțile civile D.C. și D.M.

S-a constatat că partea vătămată P.E. nu s-a constituit parte civilă.

S-au respins pretențiile părților civile formulate față de inculpații P.M.A. și M.R.P..

S-a respins cererea părților civile D.M., D.L.D. și D.A.V. de acordare a cheltuielilor de judecată ca nedovedită.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut ca stare de fapt că victima D.V.E. era căsătorit de aproximativ 10 ani cu martora D.M. și au avut împreună doi copii. În perioada cât au fost căsătoriți, relațiile de familie au decurs inițial bine, însă după ce victima și-a pierdut locul de muncă stabil, au alternat de la bine la certuri și bătăi, pe care victima le aplica soției sale, la despărțiri în fapt și apoi împăcări. D.V.E. obișnuia să consume frecvent băuturi alcoolice, moment în care devenea agresiv.

În data de 02 iulie 2009, victima și soția sa D.M. erau despărțiți în fapt, victima locuind în apartamentul mamei sale din municipiul Codlea, iar soția sa împreună cu cei doi copii, locuiau la casa părinților ei, în localitatea Vlădeni, comuna D. Victima s-a deplasat la locul de muncă al soției sale, unde a lovit-o repetat, fapt care a înrăutățit și mai mult relațiile de familie și așa deteriorate.

În data de 09 iulie 2009, în jurul orelor 21

30

, la locuința din Vlădeni a părinților martorei D.M. se afla aceasta, părinții săi, cele două fiice rezultate din căsătoria cu victima D.V.E. și martora D.M., nepoată de soră a sus-numitei. În jurul orei menționate anterior, inculpatul M.I.N., care se afla într-un bar împreună cu inculpatul P.D.M., a sunat-o pe martora D.M. și s-au autoinvitat la aceasta, la o cafea.

De precizat că inculpatul P.D.M. era într-o relație mai apropiată cu martora D.M., soția victimei, iar inculpatul M.I.N. se afla într-o relație similară cu martora D.M., căreia apropiații îi spun "M." sau "M.".

În jurul orelor 22

00

, inculpații P.D.M. și M.I.N. s-au deplasat de la bar la locuința din Vlădeni aparținând părinților martorei D.M., cu autoturismul aparținând inculpatului M.I.N. Cei doi inculpați și martorele D.M. și M.D., au stat în corpul de clădire din stânga curții, denumit "căsuță", unde inculpații au consumat băuturi alcoolice și cafea iar martorele, după cum declară, au consumat doar cafea. Părinții martorei D.M., martorii O.I. și O.L. împreună cu cele două fetițe ale soților D., se aflau în acest timp în corpul de clădire situat în dreapta curții, iar martora A.M.C., fiica din altă căsătorie a părții civile D.M., căreia apropiații îi spun "M.", se afla undeva în localitatea Vlădeni, împreună cu alți tineri.

În acea zi victima D.V.E. a consumat în mai multe rânduri băuturi alcoolice apoi, seara, s-a întors la domiciliul mamei sale, de unde în mai multe rânduri și-a sunat la telefonul mobil soția și pe nepoata acesteia, cu chef de ceartă, deoarece soția nu dorea să-i răspundă la telefon. În jurul orelor 22

45

, victima D.V.E. a chemat un taxi condus de martorul V.N. și s-a deplasat în localitatea Vlădeni, situată la aproximativ 12 km de municipiul Codlea, coborând din autoturism în apropierea locuinței socrilor săi.

Victima D.V.E. a pătruns în curtea locuinței socrilor săi, probabil utilizând o cale de acces, prin spatele curții, pe care a mai folosit-o și cu alte ocazii când era despărțit de soția sa, apoi a ajuns la "căsuță", a deschis ușa, a vizualizat, fără să spună nimic, persoanele din interior, respectiv pe cei doi inculpați, pe soția sa și nepoata acesteia, apoi s-a retras și s-a ascuns în beciul locuinței, situat sub corpul din dreapta al imobilului.

Martora D.M. a văzut victima și imediat a comunicat acest lucru celor doi inculpați, după care a ieșit în curte, apoi a încercat poarta care era încuiată și imediat a comunicat celorlalți că nu-l găsește pe D.V.E., moment în care toți au început să-l caute prin curte. Victima a fost găsită în beciul locuinței, prefăcându-se că doarme pe o canapea și a fost scoasă afară de către inculpatul P.D.M. În curte au ieșit la auzul scandalului și socrii victimei - martorii O.I. și R., care i-au reproșat ginerelui că vine la astfel de ore, beat, să facă scandal și fără să aducă nimic la copii. Pentru scurt timp au fost discuții contradictorii în curte, iar inculpatul M.I.N., cunoscut și temut în localitate pentru comportamentul agresiv, a cerut la modul imperativ martorilor: D.M., M.D., A.M.C., care tocmai venise acasă cu martorul M.M., O.I., O.R. să intre în casă. Martorele și M. au intrat în "căsuță", iar familia O. în corpul de clădire din dreapta.

Deși victima a încercat să se îndrepte către poartă, inculpatul M.I.N. i-a aplicat inițial o lovitură cu pumnul în față victimei, în prezența tuturor, inculpatul P.D.M. i-a aplicat un pumn în zona abdominală și un picior și, după intrarea în casă a martorilor, inculpatul M. a continuat să lovească victima cu pumnii, aceasta a căzut și s-a lovit cu capul - regiunea occipitală de fântână. Victima era amețită, a rămas câteva minute jos, a încercat să se ridice și inculpatul M. a lovit-o din nou cu pumnul în față și cu călcâiul în cap, victima a căzut pe beton și și-a pierdut cunoștința.

Unii dintre cei din casă au apărut din nou în curte, inculpatul P. a aruncat o găleată de apă peste victima însângerată, care se văieta și s-a întors pe o parte, inculpatul M. zicea că nu are nimic și i-a mai aplicat o lovitură în stomac, moment în care victimei i-a căzut un cuțit, inculpații neobservând dacă din mână sau din haină. Femeile au sărit țipând că victima venise să le omoare și atunci inculpatul M. "parcă a luat foc", a aplicat victimei mai multe lovituri cu picioarele și apoi cu bâta, în mai multe zone ale corpului dar mai ales în cap. La un moment dat inculpatul P. a încercat să-l oprească, dar cu M. nu te puteai pune și i-a smuls totuși bâta din mâna, spunându-i "ajunge, că ne mănâncă pușcăria".

Victima continua să se vaiete, în curte erau martorii M., A. și D., soția victimei rămânând în căsuță pe perioada agresiunii. Inculpatul M. le-a solicitat martorilor A. și M. să spele victima și să verifice dacă are vreun telefon la el, după care s-au întors în "căsuță" unde se aflau martorele D.M. și M.D., aducând cu ei și un cuțit care ar fi fost asupra victimei, cel de-al doilea fiind ascuns de martorul M. în grajd, discutând despre posibilitatea victimei de a folosi telefonul. Martorul M. a adus telefonul găsit asupra victimei în căsuță, inculpatul P. a scos cartela și a dat bunurile femeilor.

La solicitarea inculpatului M., martorul M. a spălat victima, după ce în prealabil a dezbrăcat-o de la brâu în sus, inculpatul P. a turnat un lighean cu apă peste aceasta, martorul l-a șters de sânge cu un tricou, care a rămas în curte și l-a îmbrăcat cu o bluză cu mânecă lungă ce fusese adusă din casă de martora A. Hainele însângerate au fost introduse de martorul M. într-o pungă și duse în bucătărie. La solicitarea inculpatului M., martorul a rămas lângă victimă să nu fugă, însă la scurt timp martorul M. a strigat că victima și-a revenit și vrea să plece, aceasta "s-a târât în 4 labe" în beci. Inculpatul M. a strigat și i-a cerut martorului M. să pună cârligul la beci, pentru ca victima să nu poată ieși.

După ce victimei i-a fost luat telefonul mobil și acesta a ajuns în "căsuță", inculpatul P.D.M. i-a scos cartela SIM, care a fost ruptă și arsă de martora D.M., iar telefonul mobil a fost distrus prin lovire cu o toporișcă, de către martora A.M.C., în semn de "răzbunare" asupra victimei cu care nu avea o relație cordială, apoi asistată de către martorul M.M.C., care a luat bateria telefonului și minorii au ars amândoi într-un făraș resturile rămase.

După un timp inculpații au vrut să plece însă partea civilă D.M. și celelalte femei le-a cerut să nu lase victima acolo pentru că se tem de ea. Între timp s-a auzit zgomot din beci, inculpații P. și M. s-au dus să vadă ce face, aceasta era în poziție șezândă lângă ușă, astfel că au trebuit să împingă ușa cu putere, au ridicat victima fără a o mai lovi și au pus-o în pat, după care au ieșit. Au mai stat de vorbă în căsuță, au auzit din nou gălăgie din beci, s-au deplasat din nou, victima se afla din nou în fund lângă ușa închisă pe dinafară, au împins-o, au avut o discuție, victima le reproșa că l-au bătut, că susținerile femeilor în sensul că și-ar fi agresat soția și nepoata D.M. nu sunt reale și atunci M. a afirmat că-i aplică o corecție să nu se mai ia de femeia lui, aplicându-i mai multe lovituri, după care au intrat din nou în casă, victima rămânând încuiată în beci.

Scena agresiunii asupra victimei derulată atât în curte, cât și în beciul locuinței, a durat aproximativ 4 - 5 ore, între orele 23

00

- 4

00

, o mare parte din această perioadă victima a fost închisă în beci.

De precizat că inculpatul M.I.N., care venise cu autoturismul, la un moment dat, pentru scurt timp, a părăsit locuința martorei D.M., pentru a-și schimba adidașii plini de sânge, s-a deplasat la locuința martorei M.A.M., concubina sa, s-a schimbat de haine și adidași și a lăsat autoturismul inculpatului M.R.P., poreclit "P." sau "C.", care urma să-l aducă pe inculpatul P. Inculpatul M.I.N. locuia împreună cu concubina sa, M.A.M., în locuința părinților acesteia, unde are domiciliul și inculpatul M.R.P. și unde locuiesc și cei trei copii minori ai inculpatului, rezultați din concubinaj.

La un moment dat în jurul orelor 01

30

- 02

00

, inculpatul M.I.N. a vorbit cu inculpatul P.M.A. și i-a cerut să vină din orașul Zărnești în localitatea Vlădeni, pentru a-l ajuta cu ceva, după ce în prealabil l-a trimis pe inculpatul M.R.P. cu autoturismul să-l aducă în localitatea Vlădeni. În jurul orelor 02

00

, inculpatul M.R.P. a făcut transportul comandat și amândoi au așteptat telefonul inculpatului stând în locuința familiei M.

Inculpatul M.I.N., în jurul orelor 03

00

, i-a chemat pe inculpații M.R.P. și P.M.A. la locuința martorei D.M., care au venit cu autoturismul inculpatului M.I.N., au intrat în "căsuță", unde la o țigară au aflat ce s-a întâmplat, respectiv că D.V.E. a fost bătut de cei doi inculpați și au văzut și un cuțit pe care aceasta l-ar fi avut asupra lui, care se afla pe masă.

După un timp, inculpatul M.I.N. l-a trimis pe inculpatul M.R.P. să întoarcă autoturismul și să-l aducă în fața porții, apoi împreună cu inculpatul P.D.M., inculpatul P.M.A. și martorul M.M.C., s-au deplasat la beci, unde le-a cerut celorlalți să scoată victima din interiorul acestuia pe care au dus-o pe sus până în apropierea porții, aceasta fiind ținută de mâini și picioare, fiind inertă. La popasul din apropierea porții a fost luată de unul dintre cei care transportau victima și o sacoșă de plastic, în care au fost puse hainele pline de sânge ale victimei. Apoi victima a fost pusă în portbagajul autoturismului, la volan a urcat inculpatul M.I.N., pe scaunul din dreapta față inculpatul M.R.P. care avea lângă el, pe podea, sacoșa de plastic cu haine, iar pe bancheta din spate s-au așezat inculpații P.D.M. și P.M.A.. În portbagajul mașinii a fost introdusă de către inculpatul P. și bâta cu care M. lovise victima.

Inculpatul M.I.N. a condus autoturismul spre municipiul Codlea, l-a oprit la 5,5 - 6 km de localitatea Vlădeni, cu aproximație la jumătatea distanței dintre cele două localități, în apropierea Popasului C., unde inculpatul M.R.P., la solicitarea inculpatului P. a coborât, a aruncat pe partea dreaptă a drumului sacoșa de plastic, a trecut drumul pe partea stângă și undeva într-o râpă a aruncat plasa cu hainele însângerate ale victimei pentru a ascunde agresiunea.

După aceasta, toți patru și-au continuat drumul până în parcarea de pe str. N., din municipiul Codlea, unde au abandonat victima într-o poziție de batjocură, cu mâinile și picioarele desfăcute, cu tricoul ridicat, pantalonul dat jos pe coapse și penisul scos, apoi s-au întors în localitatea Vlădeni, unde au mers în fața locuinței martorei D.M., au vorbit cu aceasta și cu martora M.D. în sensul că ei nu s-au văzut în noaptea de 09 - 10 iulie 2009. Inculpatul P.D.M. s-a dus la locuința sa, iar inculpatul M.I.N., M.R.P. și P.M.A. au înnoptat la locuința familiei M. La solicitarea inculpatului M., inculpatul P. a scos bâta din mașină și a aruncat-o în curte, iar acesta i-a restituit 200 euro din datorie, iar pentru diferența de 300 euro a spus că îi lasă mașina.

În data de 10 iulie 2009 dimineața, martorele D.M. și M.D. au aflat telefonic de la partea civilă D.C. că victima D.V.E. a fost găsită decedată în urma agresiunii în parcare și s-au deplasat în municipiul Codlea pentru a afla dacă este adevărat, fiind invitate apoi la sediul Poliției municipiului Codlea pentru a da relații cu privire la cele întâmplate, martorele ascunzând adevărul atât rudelor victimei, cât și organelor de poliție.

De menționat că tricoul cu care a fost ștearsă victima de sânge a fost ars într-o sobă de către A.M. împreună cu martora D.M. în dimineața de 10 iulie, după ce au venit de la poliție, iar o parte din urmele materiale din curtea imobilului au fost distruse întrucât acestea împreună cu martora O.R. au spălat în curte mai multe mochete.

Inculpatul P.D.M., în dimineața aceleiași zile a plecat la pădure, la muncă. Inculpatul M.I.N. a fost sunat de martora D. în jurul orei 9

00

, i-a trezit pe ceilalți doi inculpați spunându-le că "este belea", că victima a murit, i-a trimis pe amândoi să scoată mocheta din portbagajul autoturismului cu care transportaseră victima deoarece mirosea urât, iar inculpatul M. a ascuns-o într-o anexă din curte unde a fost găsită și ridicată de organele de poliție. Inculpatul M.I.N. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.D.M., apoi împreună cu inculpatul P.M.A., s-au deplasat cu autoturismul în pădurea localității Vlădeni, unde acesta din urmă lucra și au purtat o convorbire în sensul ascunderii faptelor comise în noaptea precedentă.

După aceasta, inculpatul M.I.N. împreună cu inculpatul P.M.A. au spălat mașina pentru a îndepărta probele materiale, s-au deplasat cu autoturismul în orașul Zărnești, la domiciliul familiei P., unde inculpatul a purtat o convorbire de aproximativ 40 de minute cu concubina sa, apoi s-au deplasat la locuința bunicii învinuitului, unde inculpatul și aceasta și-au petrecut noaptea de 10 - 11 iulie 2009.

Autoturismul a fost lăsat de către inculpatul M.I.N. inculpatului P.M.A., care în data de 11 iulie 2009 l-a vândut martorului B.D. pentru suma de 700 RON și a plecat în aceeași noapte pe litoral.

În data de 11 iulie 2009, inculpatul M.I.N. a părăsit orașul Zărnești și România, s-a aflat în Spania (fiind emis mandat european de arestare pe numele său) unde a ținut permanent legătura telefonic cu concubina sa, sora inculpatului M., care i-a relatat că este căutat și cercetat de organele de poliție astfel că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, dar și cercetării judecătorești, fiind prins doar la data de 5 ianuarie 2010.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel părțile civile D.E., C.E. și D.C., inculpații P.D.M., M.I.N., P.M.A. și partea vătămată P.E.

Părțile civile D.E., C.E. și D.C. au criticat sentința apelată sub aspecte de netemeinicie atât cu privire la acțiunea penală, cât și cu privire la acțiunea civilă promovată în cauză. Memoriul cu motivele de apel se află la dosarul apel.

Astfel, în ceea ce privește latura penală, criticile au vizat faptul că pedepsele aplicate inculpaților sunt mici și nu conduc la atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Cu privire la latura civilă, au criticat sentința apelată atât sub aspectul cuantumului mic al despăgubirilor acordate părții civile D.E., cât și sub aspectul soluției de respingere a pretențiilor civile formulate de părțile civile C.E. și D.C.

Partea vătămată P.E. nu și-a motivat apelul.

Inculpatul P.D.M. a criticat sentința apelată sub următoarele aspecte:

- greșita încadrare juridică a unei fapte de care este acuzat, solicitându-se schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei ce i-a fost stabilită, iar urmare aplicării regulilor de la concursul de infracțiuni, aplicarea unei pedepse care să conducă la stabilirea modalității de executare a suspendării sub supraveghere;

- în situația în care nu se va admite cererea de schimbare a încadrării juridice, să se dea aplicare circumstanțelor atenuante, dat fiind faptul că acesta, la un moment dat, nu doar că s-a oprit din a mai lovi victima, dar chiar a încercat să-l oprească și pe inculpatul M., acestea fiind argumente care pot conduce la o reanalizare a stării de fapt și la o reindividualizare a pedepsei stabilită pentru comiterea acestei infracțiuni.

Inculpatul M.I.N. a criticat sentința apelată sub aspecte de netemeinicie, solicitând ca, în urma reanalizării tuturor aspectelor de fapt și de drept, să se pronunțe achitarea pe considerentul că fapta nu a fost comisă de acesta. În opinia acestuia, singurele probe care îl incriminează sunt declarațiile date de concubina coinculpatului P. și familia acestuia care au susținut că inculpatul M. ar fi exercitat acte de violență asupra victimei. Solicită a se lua act de faptul că inculpatul P. a menționat în memoriul depus la ultimul termen de judecată că inculpatul M. nu ar fi participat la săvârșirea faptei. De asemenea, a solicitat ca, în situația în care se va aprecia că lovitura cu pumnul pe care i-a aplicat-o victimei a condus la decesul acesteia, să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., cu consecința stabilirii unei pedepse mai mici.

Inculpatul P.M.A. a criticat sentința apelată sub aspect de netemeinicie relativ la greșita apreciere a stării de fapt cu consecința pronunțării condamnării sale. A solicitat ca, în urma reanalizării tuturor aspectelor de fapt și de drept, să se dispună achitarea sa pe considerentul că faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive. Astfel, acesta este ultimul care a ajuns la locul faptei comise de inculpații P. și M., acesta ajutându-l pe inculpatul P. să transporte victima în portbagajul mașinii. Or, infracțiunea de favorizare a infractorului se săvârșește numai cu intenție, iar acesta ar fi trebuit să-și dea seama - pentru a se putea reține în sarcina sa infracțiunea de favorizare a infractorului - că prin actele materiale pe care le-a săvârșit va îngreuna un viitor proces penal. Acesta a dat declarații amănunțite, iar dacă și-ar fi dorit îngreunarea sau zădărnicirea procedurilor judiciare, atitudinea sa nu ar mai fi fost una de cooperare cu organele de urmărire penală. Lipsind forma de vinovăție cerută de lege, singura soluție care se impune, în opinia acestui inculpat, este cea de achitare a sa. În subsidiar, a solicitat reducerea cuantumului pedepsei.

Curtea de Apel Brașov, analizând sub toate aspectele sentința primei instanțe, a apreciat că sunt fondate doar apelurile formulate de părțile civile D.E., C.E. și D.C., iar celelalte apeluri sunt neîntemeiate.

Criticile formulate de inculpații P.D. și M.I. sub aspectul încadrării juridice a faptei s-au apreciat ca nefondate.

Solicitarea acestora de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., s-a reținut a nu fi susținută de probele administrate în cauză, care au evidențiat că inculpații au aplicat victimei mai multe lovituri puternice în zone vitale ale corpului, susceptibile să provoace grave leziuni interne și, în final, moartea victimei, după care au introdus-o într-un portbagaj, împrejurări ce demonstrează că cei doi au prevăzut și acceptat posibilitatea morții victimei.

În aceste condiții, din punct de vedere al laturii subiective, inculpații au acționat cu intenția de a ucide, iar nu cu praeterintenție, motiv pentru care nu se poate reține infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen.

Tot nefondate s-au apreciat criticile acelorași inculpați, P. și M., privind individualizarea pedepselor,  reținându-se că au fost respectate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Critica apelantului inculpat P.M.A., prin care acesta a solicitat achitarea întrucât infracțiunii de favorizare a infractorului îi lipsește unul din elementele constitutive, a fost respinsă ca nefondată.

S-a constatat că argumentele aduse în apărare de inculpat nu sunt susținute de probele administrate, care au evidențiat abandonarea victimei, în stare gravă, în parcare, inculpatul M.R.P. arătând că "P. și P. au luat victima și au lăsat-o jos din mașină".

Și pentru acest inculpat s-a reținut că individualizarea pedepsei este în concordanță cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen.

Sub același aspect s-a reținut ca nefondat și apelul declarat de partea vătămată P.E. sub aspectul laturii penale, respectiv referitor la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților.

Cu privire la apelurile declarate de părțile civile, s-a reținut că acestea sunt fondate sub următoarele aspecte:

- reținerea prejudiciului moral suferit de părțile civile C.E. și D.C. și obligarea inculpaților M. și P., în solidar, la daune morale către acestea;

- majorarea cuantumului daunelor morale acordate mamei victimei, partea civilă D.E.;

- greșita respingere de prima instanță a cererii formulate de partea civilă D.E. de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare efectuate, respectiv onorariul avocatului ales.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 86/Ap din 20 decembrie 2010, a admis apelurile declarate de părțile civile D.E., C.E. și D.C. împotriva Sentinței penale nr. 162/S din 29 martie 2010 a Tribunalului Brașov, care a fost desființată sub aspectul: soluționării laturii civile în ceea ce le privește pe părțile civile C.E. și D.C., cuantumului despăgubirilor civile cu titlu de daune morale acordate părții civile D.E. și respingerii cererii formulate de partea civilă D.E. de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare efectuate, respectiv onorariul avocatului ales.

Rejudecând în aceste limite, s-a majorat cuantumul despăgubirilor civile cu titlu de daune morale acordate părții civile D.E. de la 15.000 RON la 50.000 RON.

În baza art. 14 C. proc. pen., art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 - art. 999 C. civ. și art. 1003 C. civ. au fost obligați, în solidar, inculpații M.I.N. și P.D.M. la plata următoarelor sume de bani:

- 10.000 RON către partea civilă C.E., reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune morale;

- 10.000 RON către partea civilă D.C., reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune morale.

În baza art. 193 C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații M.I.N. și P.D.M. la plata sumei de 900 RON, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă D.E. în primă instanță cu titlu de onorariu avocat.

S-a menținut restul dispozițiilor.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații P.D.M., M.I.N., P.M.A. și partea vătămată P.E.

În baza art. 383 alin. (1

1

) raportat la art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților M.I.N. și P.D.M., iar în baza art. 381 alin. (1) C. proc. pen. s-a adăugat timpul de arestare scurs de la data de 29 martie 2010 la zi.

În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brașov a sumei de 600 RON, reprezentând onorariile cumulate ale apărătorilor desemnați din oficiu.

În baza art. 192 alin. (2) și (4) C. proc. pen., s-a dispus:

- obligarea apelanților-inculpați M.I.N. și P.D.M. la plata sumei de 400 RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apelurile acestora;

- obligarea apelantului-inculpat P.M.A. la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apelul acestuia;

- obligarea apelantei-părți civile P.E. la plata sumei de 100 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apelul acesteia.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.

În baza art. 193 C. proc. pen., au fost obligați în solidar inculpații M.I.N. și P.D.M. la plata sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de partea civilă D.E. în apel cu titlu de onorariu avocat.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs părțile civile D.E., D.C. și C.E., inculpații P.D.M., M.I.N. și P.M.A. și petentul avocat T.T.

Părțile civile au invocat critici atât pe latură penală, cât și pe latură civilă. S-a arătat că o serie de împrejurări agravante, respectiv săvârșirea faptei de mai multe persoane, în prezența unui minor, posibil cu participarea și a altor persoane și comiterea mai multor fapte penale față de care nu s-a dispus extinderea acțiunii penale, impuneau o majorare a pedepselor aplicate inculpaților (caz de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.).

Pe latură civilă s-a criticat cuantumul despăgubirilor morale și materiale acordate, solicitându-se majorarea acestora până la cuantumul solicitat.

Inculpatul P.D.M. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. proc. pen. până la un cuantum care să permită suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 86

1

C. pen.

Inculpatul M.I.N. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 8, 9, 10, 14, 17, 18 și 21 C. proc. pen., motivând că:

- în cauză nu s-a efectuat expertizarea sa psihiatrică, conform art. 117 alin. (1) și (2) C. proc. pen.;

- motivarea deciziei pronunțate în apel nu este clară;

- instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la reaudierea martorei A.M.C. și a martorei D.M.;

- pedeapsa aplicată nu a fost just individualizată;

- încadrarea juridică dată faptelor este greșită, întrucât nu rezultă infracțiunea de lipsire de libertate;

- s-a comis o eroare de fapt cu privire la participația sa în raport de a coinculpatului P.;

- judecata, atât la fond cât și în apel, a avut loc fără prezența unor părți procesuale.

Inculpatul P.M.A. a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen., motivând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat și solicitând achitarea sa.

Avocatul T.T. a solicitat anularea amenzii ce i-a fost aplicată, în mod nejustificat, prin Încheierea de ședință din data de 16 iunie 2010.

Recursurile sunt neîntemeiate.

Înalta Curte, analizând decizia penală recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurenți, cât și în conformitate cu prevederile art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală și temeinică.

Recursurile declarate de părțile civile D.E., D.C. și C.E. sunt nefondate, atât în ceea ce privește criticile formulate pe latura penală, cât și pe latura civilă a cauzei.

Părțile civile au înțeles să susțină cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., considerând că pedepsele aplicate inculpaților sunt prea mici, necorespunzătoare gravității faptelor și circumstanțelor agravante în care s-au comis.

Nu se face o discuție particulară pentru fiecare inculpat, solicitându-se, la modul general, majorarea pedepselor.

Înalta Curte reține că această critică, globală, nu este întemeiată.

Instanța de fond a procedat la o judicioasă aplicare a criteriilor generale de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. și a aplicat pedepse, circumstanțiate fiecărui inculpat, în funcție de participarea acestora la săvârșirea faptelor, precum și de datele personale ale fiecăruia.

Astfel, inculpatului M.I.N., având în vedere contribuția majoră a acestuia la comiterea faptelor, astfel cum rezultă din probatoriul administrat, i s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 20 de ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa de 3 ani închisoare urmare a revocării suspendării condiționate a unei pedepse anterioare, acesta având de executat o pedeapsă de 23 ani închisoare, cuantum pe care instanța îl apreciază îndestulător.

Inculpatului P.D. i s-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare, având în vedere, de asemenea, actele concrete pe care le-a comis, atitudinea sa procesuală și lipsa antecedentelor penale, astfel că nici în cazul acestuia nu se justifică o majorare a pedepsei.

Față de inculpații M.R.P. și P.M.A. s-a aplicat pedeapsa de 2 ani închisoare, în sarcina acestora fiind reținută o singură infracțiune, aceea ce favorizare a infractorului.

Modalitatea de executare a fost corect individualizată, raportat la antecedentele penale ale fiecăruia, pentru inculpatul M.R.P. fiind posibilă aplicarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen., dar nu și pentru coinculpatul P.M.A., față de care s-a reținut incidența art. 83 C. pen. și s-a dispus revocarea suspendării condiționate a unei pedepse anterioare de 2 ani și 6 luni.

Nici criticile formulate de părțile civile asupra laturii civile a cauzei nu sunt fondate.

Solicitarea de majorare a daunelor morale nu poate fi primită întrucât nu se încadrează în nici unul din cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 385

9

C. proc. pen., fiind o chestiune de apreciere.

În ce privește despăgubirile materiale, critica ar putea fi examinată în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen., dar nu este fondată, instanța de apel menținând corect soluția primei instanțe sub acest aspect, neputând fi valorificate înscrisurile depuse de părțile civile la dosar, care atestă cheltuielile survenite după pronunțarea primei sentințe.

Recursul declarat de inculpatul P.D.M. vizează cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen., solicitându-se reducerea pedepsei și schimbarea modalității de executare prin aplicarea art. 86

1

C. pen.

Solicitarea nu poate fi primită, individualizarea pedepsei aplicate acestui inculpat fiind corectă, proporțională cu gravitatea faptei și circumstanțele sale, considerente ce au fost deja arătate în analiza recursului părților civile pe același aspect.

Recursul declarat de inculpatul M.I.N. vizează cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 8, 9, 10, 14, 17, 18 și 21 C. proc. pen.

Înalta Curte reține, în prealabil, că inculpatul nu a respectat termenul de motivare a recursului, astfel cum este prevăzut de art. 385

10

alin. (1) și (2) C. proc. pen., respectiv a depus motivele de recurs la dosar la termenul din 4 mai 2011.

În aceste condiții, Înalta Curte va da eficiență prevederilor art. 385

10

alin. (3) C. proc. pen., sancțiunea nedepunerii în termen a motivelor de recurs fiind aceea de a nu lua în considerare decât cazurile de casare care, potrivit art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., pot fi luate în considerare din oficiu.

Prin urmare, cazurile de casare prevăzute de art. 385

9

pct. 8, 9 și 21 C. proc. pen. nu vor fi analizate, nefiind din categoria celor ce pot fi luate în considerare din oficiu.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 10 C. proc. pen. se referă la nepronunțarea instanței de apel cu privire la reaudierea martorei A.M.C. și a martorei D.M.

Critica nu este fondată, întrucât din încheierea de amânare a pronunțării, din data de 8 decembrie 2010 a Curții de Apel Brașov rezultă că s-a luat în discuție cererea depusă la dosar de numita A.M.C. și instanța a respins, motivat, solicitarea acesteia de a fi audiată, iar în ceea ce o privește pe numita D.M., aceasta a figurat în proces în calitate de parte civilă.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen. vizează individualizarea pedepsei.

Înalta Curte a învederat, anterior, considerentele pentru care se justifică menținerea pedepsei aplicate acestui inculpat, în analiza pe care a făcut-o pe același caz de casare invocat de părțile civile, astfel că argumentele deja expuse nu vor mai fi reluate.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen. se referă la greșita încadrare juridică dată faptei, apreciindu-se că nu se impunea și reținerea infracțiunii de lipsire de libertate în concurs cu infracțiunea de omor.

Critica nu este fondată, din materialul probator rezultând că inculpații M. și P. au ținut victima închisă în beci, ca să nu poată ieși, inculpatul M. fiind cel care i-a cerut martorului M. să pună cârligul la beci.

Scena agresiunii asupra victimei s-a derulat atât în curte, cât și în beciul locuinței, a durat aproximativ 4 - 5 ore și o mare parte din această perioadă victima a fost închisă în beci, împotriva voinței ei, fiind corect reținută în sarcina inculpaților și infracțiunea de lipsire de libertate.

Cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C. proc. pen. este invocat de inculpat în sensul de a se constata că s-a comis o gravă eroare de fapt cu privire la participația sa în raport cu coinculpatul P.D.

Nu reiese foarte limpede ce anume solicită inculpatul prin această critică, dar participarea sa la comiterea faptelor a fost corect stabilită de instanțe, printr-o interpretare judicioasă a materialului probator administrat.

Probele au evidențiat o contribuție majoră a inculpatului M. la comiterea faptelor, aspect reflectat corect și în cuantumul pedepsei aplicate acestuia.

Recursul declarat de inculpatul P.M.A. are în vedere cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 12 C. proc. pen. și este, de asemenea, nefondat.

Inculpatul a susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzute de art. 264 C. pen., întrucât îi lipsește latura subiectivă, acesta necunoscând motivul pentru care a fost chemat de la domiciliu.

Probele contrazic apărarea inculpatului. Acesta a avut reprezentarea că acțiunea sa va îngreuna desfășurarea unui proces penal, întrucât și-a dat seama că victima este într-o stare gravă și ar putea muri.

Chiar din declarația inculpatului rezultă că: "pe durata transportului nu a fost nici o discuție legată de faptul că victima ar putea să moară, dar P. a afirmat la un moment dat că ar putea să stea o perioadă în comă".

Inculpatul M.R.P. a arătat că victima se afla într-o stare gravă, lucru ușor de sesizat, pentru că: "victima era bătută rău, avea nasul strâmb, vânăt" și "victima gemea, era semiconștientă, nu putea vorbi".

Victima a fost pusă în portbagaj, iar tot inculpatul M.R. arată că "P. și P. au luat victima și au lăsat-o jos din mașină".

Toate aceste probe contrazic apărarea inculpatului, în mod corect fiind reținută în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 C. pen.

Recursul formulat de avocatul T.T. vizează Încheierea de ședință din 16 iunie 2010 prin care i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 500 RON pentru abaterea prevăzută de art. 198 alin. (4) lit. g) C. proc. pen.

S-a reținut că acesta a încălcat solemnitatea ședinței de judecată.

La termenul ce a urmat, avocatul a formulat cerere de scutire de amendă, cerere ce a fost respinsă, însă, motivat, de instanța de judecată prin Încheierea de ședință din 7 iulie 2010, astfel încât recursul acestuia este nefondat.

Pentru considerentele mai sus expuse, Înalta Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile formulate în cauză.

Conform art. 385

16

, art. 381 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., se va deduce prevenția la zi pentru inculpații P. și M.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la cheltuieli judiciare statului, onorariul avocatului din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părțile civile D.E., D.C. și C.E., de inculpații P.D.M., M.I.N. și P.M.A. și de petentul avocat T.T. împotriva Deciziei penale nr. 86/Ap din 20 decembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.D.M. durata arestării preventive de la 11 iulie 2009, la 15 iunie 2011, iar din pedeapsa aplicată inculpatului M.I.N., durata arestării preventive de la 5 ianuarie 2010, la 15 iunie 2011.

Obligă recurentul inculpat P.D.M. la plata sumei de 700 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați M.I.N. și P.M.A. la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentele părți civile la plata sumei de câte 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.R.P. se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul petent avocat T.T. la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 iunie 2011.