ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3060/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința nr. 3182 din 13 octombrie 2009, Curtea de

Apel București a respins ca neîntemeiate acțiunile conexe formulate

de reclamanta A.S.M. în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național

pentru Combaterea Discriminării, Direcția Generală Medicală

a Ministerului Administrației și Internelor și Ministerul

Administrației și Internelor.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut, în esență

următoarele:

Reclamanta, medic primar,

specialitatea medicină de familie în cadrul Centrului medical

Județean Tulcea al Ministerului Internelor și Reformei

Administrative, cu funcția de medic de unitate de poliție cu grad

profesional de comisar de poliție, a sesizat Consiliul Național

pentru Combaterea Discriminării prin petiția înregistrată din 7

aprilie 2008, solicitând constatarea discriminării instituite prin

stabilirea ca și condiție de înscriere la concurs a vechimii de minim

6 luni în funcții de conducere și stabilirea de vechime conform

Ordinul M.A.I. nr. 588/2005 și Ordinul M.AI nr. 1463/2006.

Având în vedere dispozițiile art.

27 din Legea nr. 360/2002 și dispozițiile art. 13 alin. (2) lit. c)

din O.M.A.I. nr. 588/2005 pentru aprobarea ghidului personalului M.I.R.A.,

instanța de fond a apreciat că pentru ocuparea fiecărei

funcții de conducere din Ministerul Internelor și Reformei

Administrative sunt reglementate condiții cu privire la numărul de

ani de vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării

funcției, precum și un număr de ani vechime în funcții de

conducere.

Instanța de fond a considerat

că petiția reclamantei prin care aceasta a solicitat ca pârâtul

să se pronunțe asupra unei situații de fapt, să analizeze o

situație concretă corelativă îndeplinirii sau nu a condițiilor

de vechime în funcții de conducere, să interpreteze cadrul legislativ

aplicabil, reprezintă o analiză ce vizează în realitate

interpretarea și aplicarea legii, în materia carierei personalului

Ministerului Internelor și Reformei Administrative și care excede

atribuțiilor autorității pârâte.

S-a mai reținut în

considerentele sentinței atacate că aprecierea adeverinței

invocate de reclamantă din care rezultă că a asigurat cu

delegație conducerea C.M.J. Tulcea pe o perioadă de cel puțin 6

luni, este de competența exclusivă a instanței de judecată,

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării neputându-se

pronunța asupra unor aspecte de nelegalitate ce ar conduce la un tratament

diferit.

Concluzionând, prima

instanță a constatat că Hotărârea Consiliului Național

pentru Combaterea Discriminării nr. 606 din 22 octombrie 2008 este

legală și temeinică, respingând ca neîntemeiate atât

acțiunile conexe cât și capătul de cerere privind

sancționarea pârâtului pentru nerespectarea termenelor legale impuse

pentru dezbaterea, adoptarea hotărârii și comunicarea acesteia prin

obligarea la despăgubiri morale, întrucât reclamanta nu a precizat în ce a

constat prejudiciul moral suferii.

Împotriva sentinței civile nr. 3182

din 13 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal a formulat

recurs în termen legal reclamanta A.S.M., prin care s-a solicitat admiterea

căii extraordinare de atac și modificarea în tot a sentinței

atacate în sensul admiterii acțiunii reclamantei, cu consecința

anulării în tot a Hotărârii nr. 606 din 22 octombrie 2008 emisă

de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării ca

netemeinică și nelegală, a constatării tratamentului

discriminatoriu la care reclamanta a fost supusă de către Direcția

Generală Medicală a Ministerului Internelor și Reformei

Administrative cu ocazia organizării concursului de ocupare a

funcției de șef centru medical pentru Centrul Medical Județean

Tulcea al M.I.R.A prin nerecunoașterea vechimii de minim 6 (șase)

luni în funcții de conducere dobândită prin delegarea la conducerea

unității în perioadele de absență ale șefului

centrului, a obligării pârâtelor Direcția Medicală a

Ministerului Administrației și Internelor și a Ministerului

Administrației și Internelor să recunoască vechimea în

funcții de conducere dobândită de reclamantă prin delegarea la

conducerea unității, și a declarării drept discriminatorie

a condiției de vechime în funcții de conducere pentru un candidat la

ocuparea unei funcții de conducere prevăzută în Ordinul M.A.I. nr.

588/2005 privind Ghidul carierei polițistului modificat prin O.M.A.I. nr. 1463/2006,

condiție preluată de fișa postului de șef centru medical.

A învederat recurenta, prin motivele

de recurs, că capetele de cerere din acțiunea reclamantei, denumite

„acțiuni conexe", au fost greșit respinse ca neîntemeiate,

tară o motivare legală, și că nu există în

hotărârea recurată nici o referire la vreo prevedere din O.G. nr. 137/2000,

act normativ în baza căruia se poate aprecia situația de discriminare

supusă dezbaterii. Cu toate că O.G. nr. 137/2000 prevede la art. 20 alin.

(6) obligația pârâtei Direcția Generală Medicală a

Ministerului Administrației și Internelor de a demonstra că

situația încriminată nu constituie discriminare această

demonstrație nu a fost oferită. Pe de altă parte, s-a precizat

de către reclamantă ca deși a solicitat ca Direcția Generală

Medicală să pună la dispoziția instanței textul din

actul normativ care reglementează modalitatea de calcul a vechimii în

funcții de conducere acest text legal nu a fost prezentat deoarece el nu

există.

Prin întâmpinare Ministerul

Administrației și Internelor a solicitat respingerea recursului ca

nefondat, apreciind că sentința recurată este legală

și temeinică.

Examinând hotărârea

atacată prin prisma motivelor de recurs invocate se constată că

recursul este nefondat, din considerentele ce urmează.

În mod întemeiat Consiliul

Național pentru Combaterea Discriminării, prin Hotărârea nr. 606

din 22 octombrie 2008, a reținut, referitor la sesizarea reclamantei

recurente vizând o situație de discriminare instituită prin

stabilirea, prin Ordinele ministrului administrației și internelor nr.

588/2005 și nr. 1463/2006, condiției de vechime pentru ocuparea unei

funcții de conducere de minim 6 luni, că nu sunt întrunite

condițiile prevăzute de art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind

prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu

modificările și completările ulterioare.

Într-adevăr, cum a arătat

și prima instanța prin considerentele sentinței pronunțate,

polițiștii sunt funcționari publici cu statut special care pot

ocupa funcțiile de conducere numai prin examen sau concurs în

situațiile și condițiile stabilite prin ordin al ministrului

administrației și internelor. In acest sens se dispune, prin art. 27

din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările

și completările ulterioare, că selecționarea,

pregătirea, obținerea gradelor profesionale și evoluția

profesională a polițiștilor se stabilesc, în condițiile

legii, prin Ghidul carierei polițistului, aprobat prin ordin al

ministrului administrației și internelor. Ghidul carierei

personalului Ministerului Administrației și Internelor, aprobat prin

Ordinul nr. 588/6 aprilie 2005 și modificat prin Ordinul nr. 1463 din 27

septembrie 2006, ambele ale ministrului administrației și internelor,

reglementează, pentru ocuparea fiecărei funcții de conducere din

Ministerul Administrației și Internelor, condiții privitoare la

numărul de ani de vechime în specialitatea studiilor necesare

exercitării funcției precum și un număr de ani vechime în

funcții de conducere. Aceste dispoziții din Ghidul carierei

polițistului nu sunt discriminatorii, în sensul prevederilor art. 2 din O.G.

nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de

discriminare, republicată, cu modificările și completările

ulterioare, întrucât prin ele nu se induc distincții între persoane care

se află în situații analoage sau comparabile fără ca

acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și

obiectivă și nu se încalcă astfel principiul

egalității în fața legii, instituit prin art. 16 alin. (1) din

Constituția României. Încadrarea și promovarea personalului din

Ministerul Administrației și Internelor prin raportare la vechimea în

specialitatea studiilor necesare exercitării unei funcții și la

vechimea în funcții de conducere sunt concepute în relație

directă cu specialitatea și complexitatea muncii, cu atribuțiile

și răspunderile pe care le implică acestea, ele fiind în

concordanță cu necesitatea desfășurării unei

activități eficiente, precum și cu stimularea și

recompensarea corespunzătoare a personalului.

În raport de cele mai sus

arătate, din care rezultă că în mod corect instanța de fond

a respins acțiunea reclamantei și că sunt neîntemeiate motivele

de recurs invocate în cauză, se va dispune, în temeiul dispozițiilor art.

312 alin. (1) C. proc. civ., respingerea ca nefondat a recursului declarat de

reclamanta A.S.M. împotriva sentinței civile nr. 3182 din 13 octombrie

2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.S.M.

împotriva sentinței civile nr. 3182 din 13 octombrie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 10 iunie 2010.