ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.04.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2399/2011

HOTĂRÂRE
28.04.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2399/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Satu Mare, la data de 20 august 2008, sub dosar nr. 3129/83/2008 și

precizată ulterior, reclamanta SC N.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu

pârâta D.G.F.P. SATU MARE anularea în parte a Deciziei de Impunere nr. 79/2008

privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția

fiscală și a Raportului de Inspecție fiscală nr. 33224 din 30 aprilie 2008 cu

privire la plata sumelor de 223529 lei reprezentând T.V.A și 201060 lei cu

titlu de accesorii TVA, precum și anularea în parte a Deciziei nr. 39629 din 07

iulie 2008 emisă de pârâtă în soluționarea contestației, cu cheltuieli de

judecată.

În motivare acțiunii reclamanta a

arătat că, în perioada 09 aprilie 2008-30 aprilie 2008, M.E.F.- A.N.A.F. - D.G.F.P

a Județului Satu Mare - Administrația Finanțelor Publice pentru Contribuabili

Mijlocii - Serviciul de Inspecție Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii, în

baza cererii de rambursare de TVA formulată de SC N.C. SRL și a decontului de

TVA nr. 731 din 25 iunie 2007, a efectuat un control privind modul de calculare

și evidențiere de către societate a taxei pe valoarea adăugată pentru perioada

01 mai 2005-31 decembrie 2007.

În urma verificărilor efectuate, s-a

încheiat Raportul de inspecție fiscală la data de 30 aprilie 2008, în baza

căruia s-a emis Decizia de impunere nr. 79 din 30 aprilie 2008, reținându-se că

societatea nu este îndreptățită la deducerea TVA-ului aferent bunurilor

cumpărate, prin facturile fiscale

nr. BV

VEX nr. 09331801/31 din 31 iulie 2005, BV VEX nr. 09331802 din 31 iulie 2005,

BV

VEX nr. 09331803 din 31 iulie 2005, BV VEX nr. 09331814 din 12 decembrie 2005,

BV VEX nr. 093318-15 din 18 decembrie 2005, BV VEX nr. 09331816 din 22

decembrie 2005 și, pe cale de consecință, s-a stabilit în sarcina societății

obligația de plată a sumelor de: 223.529 lei cu titlu de taxă pe valoarea

adăugată și 201.060 lei cu titlu de accesorii.

A mai considerat reclamanta că în mod

nelegal, contestația a fost respinsă ca nemotivată și nesusținută, arătând că

în cuprinsul acesteia, a prezentat argumentele de fapt și de drept pentru care

a apreciat cele două acte administrative, ca fiind nelegale și netemeinice și,

totodată, a anexat înscrisurile doveditoare.

Cu privire la fondul cauzei s-a arătat

că, organul de control a stabilit în mod nelegal o taxă pe valoarea adăugată

suplimentară pentru perioada 01 ianuarie 2005-31 decembrie 2007, în sumă totală

de 223.529 lei, sumă la care a aplicat majorări de întârziere în sumă totală de

197.477 lei și penalități de întârziere în sumă de 3.583 lei, invocând

"lipsa elementelor care să confirme realitatea efectuării tranzacțiilor

derulate de SC N.C. SRL cu SC B.D.C.C.S. SRL Brașov, punct de vedere însușit și

de organul investit cu soluționarea contestației, pe cale administrativă.

Pentru a se ajunge la această concluzie, total greșită, s-a reținut că,

reprezentanții SC B.D.C.C.S. SRL Brașov nu au dat curs invitației de a se

prezenta la sediul organelor de control - în luna aprilie 2008 și că SC B.D.C.C.S.

SRL nu a înregistrat venituri în situațiile financiare anuale depuse pentru

anul 2005 și 2006, în scopul sustragerii de la plata impozitelor și taxelor

datorate, aspecte care nu legătură cu tranzacțiile efectuate vânzări-cumpărări

de utilaje și materiale de construcții în perioada 31 iulie 2005-22 decembrie 2005.

A mai precizat reclamanta că, așa cum

rezultă din înscrisurile prezentate organului de control și anexate prezentei

toate operațiunile derulate cu SC B.D.C.C.S. SRL Brașov sunt reale și se

încadrează în dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 -

tranzacțiile având un caracter economic.

A mai arătat că în baza înțelegerii

părților, SC N.C. SRL a achiziționat de la SC B.D.C.C.S. SRL Brașov bunurile

menționate în facturile fiscale la care se face referire în raportul de

inspecție fiscală. Prețul a fost achitat integral, potrivit extraselor de cont

nr. 11, 12, 13, 14, 24, 51, 54, iar bunurile au fost recepționate de SC N.C.

SRL, după cum rezultă din notele de recepție nr. 802 din 31 iulie 2005, 814 din

12 decembrie 2005, 816 din 22 decembrie 2005, 815 din 19 decembrie 2005.

Prin sentința nr. 289/CA din 30

aprilie 2009, Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea reclamantei SC N.C. SRL

împotriva pârâtei D.G.F.P. SATU MARE și în consecință a anulat în parte Decizia

nr. 39629 din 07 iulie 2008 emisă de pârâtă în soluționarea contestației.

A dispus anularea în parte a Deciziei

de Impunere nr. 79 din 30 aprilie 2008 privind obligațiile fiscale suplimentare

de plată stabilite de inspecția fiscală și, a Raportului de inspecție fiscală

nr. 33224 din 30 aprilie 2008 cu privire la plata sumelor de 223529 lei reprezentând

TVA și 201060 lei cu titlu de accesorii TVA și a obligat pârâta să plătească

reclamantei suma de 9965 lei cheltuieli de judecată.

Prin acțiunea înregistrată la

Tribunalul Satu Mare sub dosar nr. 3220/83/2008, la data de 20 august 2008,

reclamanta SC N.C. SRL Negrești Oaș a solicitat în contradictoriu cu pârâta D.G.F.P.

SATU MARE, anularea Deciziei de impunere nr. 80 din 30 aprilie 2008 privind

obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de Inspecția fiscală, a

Raportului de inspecție fiscală nr. 33226 din 30 aprilie 2008 și a Deciziei nr.

39629 din 07 iulie 2008 în ceea ce privește soluționarea contestației formulate

împotriva celor două acte administrative apreciate ca fiind nelegale și

netemeinice și înlăturarea obligației stabilite în sarcina societății privind

plata sumelor de 96.670 lei impozit pe profit și 96.594 lei accesorii.

Prin decizia nr. 55/CA din 28 ianuarie

2010, pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosarul nr. 3219/83/2008 s-au

admis recursurile declarate de recurenta D.G.F.P. Satu Mare în nume propriu și

în reprezentarea A.F.P. Satu Mare în contradictoriu cu intimata reclamantă SC N.C.

SRL NEGREȘTI OAȘ împotriva sentințelor nr. 289/CA din 30 aprilie 2009 și 565/CA

din 19 decembrie 2008 pronunțate de Tribunalul Satu Mare, care au fost casate

cu reținere spre soluționare de Curtea de Apel Oradea, secția contencios administrativ,

în primă instanță.

Prin sentința nr. 186/CA din 14 mai

2010 Curtea de Apel Oradea a respins acțiunile formulate de reclamanta SC N.C. SRL

ca neîntemeiate.

Împotriva acestei sentințe a declarat

recurs reclamanta SC N.C. SRL.

Analizând lucrările dosarului, Curtea

retine următoarele cu privire la cererea de repunere în termenul de recurs

formulată de SC N.C. SRL, în temeiul dispozițiilor art. 103 C. proc. civ.

Prin cererea de repunere în termenul

de recurs se arată că procedura de comunicare a hotărârii recurate nu a fost

legal îndeplinită, întrucât agentul poștal nu a procedat la afișarea hotărârii

la sediul societății, ci a introdus hotărârea în gardul imobilului.

Se mai arată că persoana împuternicită

cu ridicarea și expedierea corespondenței s-a aflat în concediu legal de

odihnă, fiind în imposibilitate obiectivă de promovare a căii de atac.

In sensul art. 103 alin. (1) C. proc.

civ. împrejurarea mai sus de voința părții trebuie să fie una obiectivă,

asimilabilă forței majore, care nu putea fi prevăzută și nici depășită de către

recurentă.

Împrejurările invocate de

recurenta-reclamantă nu constituie împrejurări mai presus de voința sa, care să

o fi pus pe aceasta în imposibilitatea obiectivă de a declara calea de atac a

recursului, respectiv nu constituie caz de forță majoră.

Prin urmare având în vedere că cererea

nu îndeplinește cerințele prevăzute de art. 103 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,

urmează a fi respinsă, constatându-se astfel tardivitatea recursului.

În conformitate cu dispozițiile art.

20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „hotărârea pronunțată în primă instanță

poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Cum sentința recurată a fost

comunicată reclamantei la data de 14 iunie 2010 iar recursul a fost înregistrat

la Curtea de Apel Oradea la data de 15 septembrie 2010, (fila 2 din prezentul

dosar), rezultă că declararea acestuia a fost făcută peste termenul legal, de

15 zile de la data comunicării hotărârii.

Față de situația constatată, în

temeiul dispozițiilor art. 103 C. proc. civ., Curtea va respinge recursul ca

tardiv formulat.

Respinge cererea de repunere în

termenul de exercitare a recursului formulată de SC N.C. SRL Negrești Oaș.

Respinge recursul declarat de SC N.C.

SRL Negrești Oaș împotriva sentinței nr. 186/CA din 14 mai 2010 a Curții de

Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca

tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

28 aprilie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2012-06-07
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2825/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii ce a format obiectul dosarului nr. 3129/83/2008 al Tribunalului Satu Mare Prin acțiunea înregistrată la data
ÎCCJ 2012-05-24
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2581/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată în cauză Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, reclaman
ÎCCJ 2015-03-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1421/2015
Decizia nr. 1421/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei; 1. Obiectul acțiunii deduse judecății; Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secți
ÎCCJ 2012-04-10
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1980/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, reclamanta SC B. SRL a solicitat, în contradictoriu cu
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4811/2013
din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, instanța a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta SC A. SA, a anulat în parte Decizia de soluționare a contestației nr. 362 din 2 octombrie 2009, Decizia de impuner
Sursă