ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2827/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2827/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra conflictului negativ de competență de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin
acțiunea formulată reclamanta SC M. SRL în contradictoriu cu intimatul
Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița, a solicitat anularea procesului
- verbal seria IL nr. 0056404 din 22 ianuarie 2009 prin care a fost amendată cu
suma de 1050 lei, contravaloare a 21 puncte - amendă, ca urmare a încălcării
prevederilor art. 39 din O.U.G. nr. 195 / 2002, republicată și sancționată de
art. 102 alin. (1) pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată .
În motivarea plângerii, petenta a
arătat că solicită anularea procesului verbal întrucât a comunicat datele
solicitate către IPJ.
Prin
sentința civilă nr. 1282 din 26 martie 2009 Judecătoria Slobozia a a
dmis excepția necompetenței teritoriale a
judecătoriei, invocată, din
oficiu, de instanță și, pe cale de
consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea
Judecătoriei Bacău.
Pentru a
pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în cauză, procesul
verbal a fost întocmit ca urmare a refuzului petentei de a comunica, în
termenul legal, numele utilizatorului autoturismului și posibilitatea acestuia
de a putea fi identificat, surprins de aparatul radar pe raza localității
Coșereni, județul Ialomița. Raportat la faptul că în această situație O.G. nr. 2/2001
nu stabilește o competență absolută, instanța de fond a apreciat că acolo unde
legea specială nu prevede se aplică regulile de drept comun.
În aceasta
situație, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) C. proc.
civ., potrivit cărora cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat
se face la instanța sediului ei principal.
Învestită prin
declinare, Judecătoria Bacău, prin sentința civilă nr. 9786 din 17 noiembrie 2009 a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată de instanță, din
oficiu, și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale în
favoarea Judecătoriei Slobozia.
Constatând
intervenit conflictul negativ de competență Judecătoria Tulcea a înaintat
dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Pentru a hotărî
astfel, Judecătoria Bacău a reținut că potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii
împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a
sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită
contravenția.
Judecătoria
Bacău a apreciat că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina
petentei, este sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița - locul
unde petenta avea obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 39 din O.U.G.
nr. 195/2002 de a comunica informațiile solicitate.
Înalta Curte
de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul,
conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ. va stabili competența de
soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Pentru a
ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în
continuare arătate.
Conform art.
105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002, „Constituie contravenții și se
sancționează cu amenda prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni următoarele fapte
săvârșite de către persoane juridice: [...] 10. necomunicarea, în termen, la
cererea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat
vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice".
Potrivit
art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile
publice, „împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate
depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a
cărei rază de competență a fost constatată fapta".Săvârșirea contravenției
prevăzute de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 se constată prin
procesul-verbal de constatare și săvârșire a contravenției care se încheie la
sediul unității de poliție.
Astfel, în
raport cu dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, lege
specială în materie, derogatorie de la dreptul comun reprezentat de O.G. nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a
plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției prevăzute
de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 aparține judecătoriei în a cărei
rază de competență se află sediul unității de poliție la care a fost încheiat
procesul-verbal.
În cauza de față,
prin procesul verbal de contravenție încheiat de către Inspectoratul de Poliție
al Județului Ialomița petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției
prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin.
(1) pct. 14 din acest act normativ.
Prin urmare, Înalta Curte constată că, în cauză,
locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentei, este sediul
Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița – locul unde petenta avea obligația
de a comunica informațiile solicitate.
Deci, instanța competentă să soluționeze pricina
este Judecătoria Slobozia.
Un argument în plus, în sensul celor
reținute îl reprezintă și faptul că la data de 15 februarie 2010, în ședința plenului
judecătorilor Secției contencios administrativ și fiscal a fost adoptată
următoarea soluție de principiu:
„Plângerea împotriva
procesului-verbal de constatare a contravenției săvârșite de o persoană
juridică prin necomunicarea, în termen, la cererea poliției rutiere, a
identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe
drumurile publice (prevăzută de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002) este
de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost constatată
contravenția, respectiv se află sediul unității de poliție la care a fost
încheiat procesul-verbal”.
În consecință, având în vedere
considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5)
C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în
primă instanță, în favoarea Judecătoriei Slobozia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei,
privind pe SC M. SRL Bacău și pe Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița,
în favoarea Judecătoriei Slobozia.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 mai 2010.