ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2827/2010

HOTĂRÂRE
27.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2827/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra conflictului negativ de competență de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

acțiunea formulată reclamanta SC M. SRL în contradictoriu cu intimatul

Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița, a solicitat anularea procesului

- verbal seria IL nr. 0056404 din 22 ianuarie 2009 prin care a fost amendată cu

suma de 1050 lei, contravaloare a 21 puncte - amendă, ca urmare a încălcării

prevederilor art. 39 din O.U.G. nr. 195 / 2002, republicată și sancționată de

art. 102 alin. (1) pct. 14 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată .

În motivarea plângerii, petenta a

arătat că solicită anularea procesului verbal întrucât a comunicat datele

solicitate către IPJ.

Prin

sentința civilă nr. 1282 din 26 martie 2009 Judecătoria Slobozia a a

dmis excepția necompetenței teritoriale a

judecătoriei, invocată, din

oficiu, de instanță și, pe cale de

consecință, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Judecătoriei Bacău.

Pentru a

pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în cauză, procesul

verbal a fost întocmit ca urmare a refuzului petentei de a comunica, în

termenul legal, numele utilizatorului autoturismului și posibilitatea acestuia

de a putea fi identificat, surprins de aparatul radar pe raza localității

Coșereni, județul Ialomița. Raportat la faptul că în această situație O.G. nr. 2/2001

nu stabilește o competență absolută, instanța de fond a apreciat că acolo unde

legea specială nu prevede se aplică regulile de drept comun.

În aceasta

situație, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) C. proc.

civ., potrivit cărora cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat

se face la instanța sediului ei principal.

Învestită prin

declinare, Judecătoria Bacău, prin sentința civilă nr. 9786 din 17 noiembrie 2009 a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Bacău, invocată de instanță, din

oficiu, și a declinat competența de soluționare a plângerii contravenționale în

favoarea Judecătoriei Slobozia.

Constatând

intervenit conflictul negativ de competență Judecătoria Tulcea a înaintat

dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî

astfel, Judecătoria Bacău a reținut că potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii

împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a

sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită

contravenția.

Judecătoria

Bacău a apreciat că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina

petentei, este sediul Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița - locul

unde petenta avea obligația, în conformitate cu dispozițiile art. 39 din O.U.G.

nr. 195/2002 de a comunica informațiile solicitate.

Înalta Curte

de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul,

conform art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ. va stabili competența de

soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Pentru a

ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în

continuare arătate.

Conform art.

105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002, „Constituie contravenții și se

sancționează cu amenda prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni următoarele fapte

săvârșite de către persoane juridice: [...] 10. necomunicarea, în termen, la

cererea poliției rutiere, a identității persoanei căreia i-a încredințat

vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice".

Potrivit

art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile

publice, „împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor se poate

depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a

cărei rază de competență a fost constatată fapta".Săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 se constată prin

procesul-verbal de constatare și săvârșire a contravenției care se încheie la

sediul unității de poliție.

Astfel, în

raport cu dispozițiile art. 118 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, lege

specială în materie, derogatorie de la dreptul comun reprezentat de O.G. nr. 2/2001

privind regimul juridic al contravențiilor, competența de soluționare a

plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției prevăzute

de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002 aparține judecătoriei în a cărei

rază de competență se află sediul unității de poliție la care a fost încheiat

procesul-verbal.

În cauza de față,

prin procesul verbal de contravenție încheiat de către Inspectoratul de Poliție

al Județului Ialomița petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției

prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin.

(1) pct. 14 din acest act normativ.

Prin urmare, Înalta Curte constată că, în cauză,

locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentei, este sediul

Inspectoratului de Poliție al Județului Ialomița – locul unde petenta avea obligația

de a comunica informațiile solicitate.

Deci, instanța competentă să soluționeze pricina

este Judecătoria Slobozia.

Un argument în plus, în sensul celor

reținute îl reprezintă și faptul că la data de 15 februarie 2010, în ședința plenului

judecătorilor Secției contencios administrativ și fiscal a fost adoptată

următoarea soluție de principiu:

„Plângerea împotriva

procesului-verbal de constatare a contravenției săvârșite de o persoană

juridică prin necomunicarea, în termen, la cererea poliției rutiere, a

identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe

drumurile publice (prevăzută de art. 105 pct. 10 din O.U.G. nr. 195/2002) este

de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost constatată

contravenția, respectiv se află sediul unității de poliție la care a fost

încheiat procesul-verbal”.

În consecință, având în vedere

considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și (5)

primă instanță, în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Stabilește competența de soluționare a cauzei,

privind pe SC M. SRL Bacău și pe Inspectoratul de Poliție al Județului Ialomița,

în favoarea Judecătoriei Slobozia.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 27 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-04-23
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2120/2010
Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată reclamanta SC S.D.P. SRL cu sediul în Tulcea, jud. Tulcea a chemat în judecată pe pârâta I.P.J. Ialomița c
ÎCCJ 2010-04-21
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2403/2010
A supra conflictului de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la 9 februarie 2009, V.A.N. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de
ÎCCJ 2010-01-28
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 431/2010
Asupra conflictului negativ de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Contestatoarea SC L.M. SRL Iași, în contradictoriu cu I.P.J. Ialomița a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție din data de 22 ianu
ÎCCJ 2010-01-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 359/2010
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Aleșd petenta SC A.S. SRL a chemat în judecată solicitând obligarea intimatului I.P.J. Bihor la anularea procesului - verbal de contravenție din data de 9 martie 2009 întocmit de intimat. În motiva
ÎCCJ 2024-10-08
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4363/2024
cu aparatul radar. Totodată, a mai reținut că, în virtutea principiului specialia generalibus derogant, concursul dintre legea specială și legea generală (art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001) se rezolvă în favoarea legii speciale, chiar d
Sursă