ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3561/2011

Asupra recursului de față,

în baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

La 08

februarie 2011 petenta Cabinet de Avocatură "I.E.B." a depus la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București o plângere penală împotriva

avocatului S.E.S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 290 C.

pen., art. 291 C. pen., art. 292 C. pen. , art. 293 C. pen., art. 215 C. pen.

și art. 29 C. pen.

În plângere

s-a susținut că intimata a depus, fără a avea împuternicire avocațială, într-un

dosar înregistrat pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, având ca obiect

o cerere de încuviințare a executării silite formulate de petentă împotriva

numitului A.P. și SC A.D. SRL, o cerere prin care a solicitat instanței

respingerea acțiunii pe motiv că a fost formulată împotriva unei persoane

decedate (A.P.) și împotriva unei societăți rămase fără organe de conducere,

fapt care ar fi determinat respingerea acțiunii petentei, amânarea executării

silite și, implicit, dispariția unor bunuri din masa succesorală a debitorului.

Prin Rezoluția

nr. 207/P/2011 din 08 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (1) și (6) C. proc. pen. și

art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de S.E.S.

sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 290-293 C. pen., art. 215

C. pen. și art. 29 C. pen. și obligarea petentei la plata cheltuielilor de

judecată.

Împotriva

soluției pronunțate în cauză, în termen legal, B.I. a formulat plângere la

Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, care a

fost respinsă prin Rezoluția nr. 879/ll-2/2011.

Nemulțumită,

petenta s-a adresat instanței de judecată.

Prin sentința

penală nr. 230 din 2 iunie 2011 Curtea de Apel București, secția

I p

enală, a respins ca nefondată plângerea formulată de

petenta Cabinet de Avocatură "I.E.B." împotriva Rezoluției nr. 207/P/2011

din 8 martie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

În baza art.

192 alin. (2) C. proc. pen. petenta a fost obligată la plata sumei de 300 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a

hotărî astfel Curtea a reținut următoarele:

S-a constatat

că petenta a acordat, în cursul anului 2007, servicii de asistență juridică

numitului A.P. și SC A.D. SRL, al cărui administrator era defunctul, însă

acesta nu i-a achitat contravaloarea serviciilor, ulterior decedând în cursul

anului 2010.

În aceste

condiții, petenta a solicitat instanței încuviințarea

executării silite, însă cererea sa a fost respinsă din cauza faptului

că

intimata S.E.S. a încunoștințat instanța cu privire la decesul

debitorului A.P., printr-o cerere nesemnată și

neînsușită și fără a avea împuternicire avocațială în dosar.

Curtea a

constatat că în mod corect a reținut procurorul că,

atâta vreme cât instanța de judecată a fost înștiințată cu privire la o

împrejurare

reală - decesul debitorului A.P., la data de

9

iulie 2010, atestat de certificatul de deces aflat la dosar, modalitatea

în care s-a produs înștiințarea nu are nicio

relevanță juridică și cu atât

mai puțin penală.

S-a reținut că

nu are relevantă nici calitatea intimatei - dacă avea sau nu calitate în

proces, ori împuternicire avocațială, ori

procură,

din moment ce precizările pe care Ie-a făcut corespundeau

adevărului și

nu pot fi considerate false ori induceri în eroare a instanței de judecată ori

a altei persoane.

Așa fiind, s-a apreciat că în mod corect

procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunilor

prev. de art.

290 C. pen., art. 291 C.

pen., art. 292 C. pen., art. 293 C. pen. și art.

și art. 215 C. pen.,

apreciind că faptele nu există.

Împotriva acestei din urmă sentințe, petiționarul

Cabinet de Avocatură „I.E.B." a formulat recursul de față.

Recursul este inadmisibil.

Potrivit art.

278

1

alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluție de neîncepere a

urmăririi penale sau a ordonanței,

persoana

vătămată , precum și orice alte persoane pot face plângere

la

judecătorul de la instanță căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să

judece cauza în primă instanță.

Potrivit art. 278

1

alin. (8) C. proc.

pen., judecătorul ,

soluționând plângerea o poate respinge ca nefondată

prin sentință,

ca în speță, iar potrivit

art. 278

1

alin. (10) C. proc. pen., astfel

cum acesta a fost

modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr.

202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunțate de judecător

potrivit

alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentința

pronunțată în aceste condiții este definitivă de la data pronunțării.

Așa fiind, Înalta Curte , în conformitate cu

prevederile art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil

recursul declarat de Cabinet de Avocatură „I.E.B.".

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

recurentul

petiționar va fi obligat

la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit

dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca

inadmisibil, recursul declarat de petiționarul Cabinet de Avocatură „I.E.B."

împotriva sentinței

penale nr. 230 din 2

iunie 2011 a Curții de Apel București, secția

I

penală.

Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei, cu

titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 12 octombrie

2011.