ÎCCJ, Secția penală

Asupra plângerii

de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin ordonanța nr. 268/P/2011 din

04 octombrie 2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

– D.N.A – Serviciul Teritorial București, s-a dispus neînceperea urmăririi penale

față de N.M. - avocat în cadrul Baroului București, sub aspectul săvârșirii infracțiunii

prev. de art. 257 C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 întrucât fapta nu

există, N.V. - din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 2 București,

sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la

art. 6 și 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 întrucât fapta nu există și, respectiv,

G.M.D. și Ș.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 6

1

din Legea nr. 78/2000 întrucât fapta nu există.

Pe baza examinării

materialului de cercetare penală s-a reținut că nu există indicii temeinice care

să ateste existența faptelor reclamate în materialitatea lor.

Ulterior, la data

de 09 noiembrie 2011, prin ordonanța Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție - D.N.A - Serviciul Teritorial București, a fost respinsă, ca neîntemeiată,

plângerea formulată de petiționar împotriva soluției anterior expuse, constatându-se

că aceasta este legală și temeinică. S-a reținut că simpla apreciere a petiționarului

este inaptă, în lipsa probelor, să dovedească existența infracțiunilor pentru care

au fost efectuate în cauză acte premergătoare urmăririi penale.

Nemulțumit de

soluția procurorului, în condițiile prevăzute de art. 278

1

C. proc. pen.,

petiționarul B.M. s-a adresat cu plângere instanței de judecată, aceasta fiind înregistrată

pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 29 noiembrie 2011.

Înalta Curte apreciază

că plângerea formulată de petiționar este greșit îndreptată pentru considerentele

ce se vor arăta în continuare.

Potrivit dispozițiilor

art. 278

1

alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii făcuta

conform art. 275-278 C. proc. pen., împotriva rezoluției de neîncepere a urmăriri

penale sau a ordonanței (...) date de procuror, persoana vătămată, precum și orice

alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere, în termenul

de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, la

judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența sa judece

cauza în prima instanță.

Totodată, în conformitate

cu prevederile art. 28

1

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea de apel

judecă în primă instanță „infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii

și tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste

instanțe, precum și de avocați, notari publici, executorii judecătorești și controlorii

financiari ai Curții de Conturi”.

Din interpretarea

dispozițiilor legale anterior menționate rezultă că cea căreia i-ar reveni competența

să judece cauza în primă instanță este Curtea de Apel București, intimata N.V. având

calitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, iar

intimata N.M. fiind avocat în cadrul Baroului București.

Pentru aceste

considerente, Înalta Curte constată că nu este învestită legal să judece prezenta

cauză, astfel că va trimite plângerea formulată de petiționarul B.M. la Curtea de

Apel București, spre competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite plângerea

formulată de petiționarul B.M. la Curtea de Apel București spre competentă soluționare.

Cheltuielile judiciare

rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 14 mai 2012.