ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4012/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Curții de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC P.C. SRL Cobadin, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu - Direcția Venituri a solicitat suspendarea provizorie a executării Deciziei de impunere din 17 martie 2011 privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii certificatelor de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244 RON. În motivarea cererii, reclamanta a încercat să respecte obligația ce-i revenea, dar din cauza unor probleme legate de modalitatea de accesare și operare a Registrului Național de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, aceste înregistrări s-au făcut cu dificultate, din cauza blocării site-ului registrului.

Despre aceste nereguli, precum și despre solicitarea din partea societății reclamante a asistenței și a suportului tehnic necesare finalizării procedurii, din partea instituției, a anunțat atât în scris, cât și telefonic. Operațiunea în sine a fost efectuată în registru în perioada programată, singura etapă lipsă referindu-se la descărcarea efectivă a certificatelor, care nu a putut fi făcută în termen datorită funcționării greoaie și cu intermitențe a Registrului electronic. A arătat reclamanta că motivele care atrag suspendarea executării Deciziei din 17 martie 2011 o reprezintă punerea în executare a actelor contestate ce afectează în mod negativ societatea, fiind în discuție sume considerabile a căror executare, prin iminenta indisponibilizare a conturilor societății ar duce la un blocaj financiar total.

Caracterul urgent reiese din faptul că procedându-se la indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile și ale conturilor bancare ale societății contestatoarea este expusă la un prejudiciu imposibil de remediat ori de recuperat ulterior. 2. Soluția instanței de fond Prin Încheierea nr. 13/CA din 15 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, a fost admisă cererea de preschimbare, a fost preschimbat termenul de judecată din 18 aprilie 2011 în 15 aprilie 2011, a fost admisă cererea formulată de reclamanta SC P.C. SRL și s-a dispus suspendarea provizorie a executării Deciziei de impunere din 17 martie 2011 privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii certificatelor de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244 RON.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că pentru a putea fi suspendată provizoriu executarea actului administrativ fiscal este necesar ca acesta să fie susceptibil de executare, adică să producă efecte în curs, a căror stopare să tindă a se realiza prin cerere. Or, în cauză, a fost emisă Decizia de impunere din 17 martie 2011 privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii certificatelor de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244 RON, ce echivalează cu indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile și conturilor bancare ale societății. În ceea privește temeiul suspendării provizorii, cererea reclamantei s-a întemeiat pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care cere îndeplinirea celor două condiții: cazul bine justificat și paguba iminentă.

S-a reținut că o eventuală executare, în baza actului administrativ atacat este de natură a produce un prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării acestui act, fiind de necontestat riscul real de perturbare ireversibilă a activității reclamantei. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Administrația Fondului pentru Mediu apreciind că soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică. I. Un prim motiv de recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece hotărârea este dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Hotărârea este nelegală pentru că s-a aflat în imposibilitatea de a formula apărările cu privire la cererea de suspendare provizorie a executării deciziei de impunere, deși potrivit art. 85 C. proc.

civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”, iar art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului presupune respectarea principiilor contradictorialității și principiul dreptului de apărare, principii de bază ale procesului civil. II. Al doilea motiv de recurs invocat, este cel prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ., având în vedere că încheierea a fost dată cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești. Instanța a refuzat recunoașterea valorii juridice și a aplicabilității dispozițiilor legale care reglementează cazurile și condițiile în care se poate dispune suspendarea executării actului administrativ, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 554/2004 și nu a ținut seama de inadmisibilitatea formulării unei cereri de suspendare provizorie a executării actului administrativ în materia contenciosului administrativ.

Mai mult, în dispozitivul hotărârii a fost trecut termenul de „5 zile de la comunicare” pentru exercitarea căii de atac deși, potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, termenul pentru exercitarea căii de atac este de 15 zile de la comunicare. III. Încheierea este nelegală pentru că a fost dată fără temei legal (motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.). Dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 condiționează admiterea cererii de dovedirea unor „cazuri bine justificate” și a unei „pagube iminente”, însă la dosar nu au fost depuse dovezi din care să reiasă că plata obligației stabilită prin actul atacat i-ar produce o pagubă sau ar afecta bunul mers al activității sale, nefiind depuse bilanțurile contabile din care să reiasă clar disponibilitățile financiare ale acesteia.

Intimata SC P.C. SRL a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil deoarece dispozițiile Codului de procedură civilă prevăd posibilitatea suspendării provizorii a executării actului până la soluționarea cererii de suspendare de către instanță, prin încheiere și fără citarea părților, iar încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. Pe fond, s-a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente: - referitor la excepția inadmisibilității recursului, se constată că excepția este nefondată deoarece, în materia contenciosului administrativ încheierea prin care se analizează o cerere de suspendare a executării actului administrativ întemeiată pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, potrivit art. 14 alin. (4) din același act normativ, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Nu pot fi invocate dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea provizorie a executării deoarece în cazul actului administrativ există dispoziții speciale cuprinse în Legea nr. 554/2004 care se aplică cu prioritate.

Pe fondul recursului, în privința motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., se constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente: În conformitate cu prevederile art. 312 alin. (3), teza a II, corelat cu art. 304 pct. 5 C. proc. civ., atunci când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105(2) C. proc. civ., se pronunță casarea hotărârii pronunțate. Întrucât art. 105(2) C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia nulității actelor de procedură, se poate susține că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor menționate la pct. 1 - 4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs.

Dispozițiile art. 121 alin. (1) C. proc. civ. consacră unul dintre principiile fundamentale ale dreptului procesual civil, respectiv principiul publicității dezbaterilor, constituind expresia prevederilor constituționale ale art. 127, potrivit căruia „Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege” și a reglementării cuprinse în art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform căreia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale (...) Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului (...) în interesul (...) ordinii publice (...) sau atunci când, în împrejurări speciale, ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”.

În cauză, acest principiu a fost încălcat deoarece încheierea a fost soluționată în Ședința Camerei de Consiliu, deși Legea nr. 554/2004 nu prevede acest lucru. În alt doilea rând, cauza a fost soluționată fără citarea părților din proces, fără a fi respectat principiul contradictorialității și dreptul la apărare. Potrivit art. 85 C. proc. civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”. Prin urmare, în rândul litigiilor civile, în sens larg, regula este aceea că soluționarea litigiilor se face numai după citarea părților, iar excepția o reprezintă soluționarea fără citarea părților, însă, excepția trebuie să fie prevăzută expres de lege.

În materia suspendării executării unui act administrativ există procedura expresă prin care se dispune că soluționarea cererii de suspendare se judecă cu citarea părților - [art. 14 alin. (2) din Legea nr. 554/2004]. Citarea părților are menirea de a respecta cele două principii fundamentale ale procesului civil: principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare, dar și dreptul la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Instanța de fond a făcut referiri la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, la condițiile impuse de aplicarea acestui articol (cazul bine justificat, paguba iminentă), a soluționat cauza fără citarea părților, după admiterea cererii de preschimbare, cu încălcarea prevederilor exprese ale legii și chiar a dispus suspendarea provizorie, deși art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu folosește acest termen ci pe cel de suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. De aceea, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare. Pentru că a fost considerat fondat primul motiv de recurs, cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare, nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Administrația Fondului pentru Mediu împotriva Sentinței nr. 13/CA din 15 aprilie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 septembrie 2011.