ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4012/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanței de fond.

Prin cererea adresată Curții de Apel

Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC P.C. SRL

Cobadin, în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu -

Direcția Venituri a solicitat suspendarea provizorie a executării Deciziei de

impunere din 17 martie 2011 privind aplicarea penalității prevăzute în cazul

nerestituirii certificatelor de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244

RON.

În motivarea cererii,

reclamanta a încercat să respecte obligația ce-i revenea, dar din cauza unor

probleme legate de modalitatea de accesare și operare a Registrului Național de

Emisii de Gaze cu Efect de Seră, aceste înregistrări s-au făcut cu dificultate,

din cauza blocării site-ului registrului.

Despre aceste

nereguli, precum și despre solicitarea din partea societății reclamante a

asistenței și a suportului tehnic necesare finalizării procedurii, din partea

instituției, a anunțat atât în scris, cât și telefonic.

Operațiunea în sine a

fost efectuată în registru în perioada programată, singura etapă lipsă

referindu-se la descărcarea efectivă a certificatelor, care nu a putut fi

făcută în termen datorită funcționării greoaie și cu intermitențe a Registrului

electronic.

A arătat reclamanta că

motivele care atrag suspendarea executării Deciziei din 17 martie 2011 o

reprezintă punerea în executare a actelor contestate ce afectează în mod

negativ societatea, fiind în discuție sume considerabile a căror executare,

prin iminenta indisponibilizare a conturilor societății ar duce la un blocaj

financiar total.

Caracterul urgent

reiese din faptul că procedându-se la indisponibilizarea bunurilor

mobile/imobile și ale conturilor bancare ale societății contestatoarea este

expusă la un prejudiciu imposibil de remediat ori de recuperat ulterior.

de fond

Prin Încheierea nr.

13/CA din 15 aprilie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția

contencios administrativ și fiscal, a fost admisă cererea de preschimbare, a

fost preschimbat termenul de judecată din 18 aprilie 2011 în 15 aprilie 2011, a

fost admisă cererea formulată de reclamanta SC P.C. SRL și s-a dispus

suspendarea provizorie a executării Deciziei de impunere din 17 martie 2011

privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii certificatelor

de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244 RON.

În motivarea

soluției, instanța de fond a reținut că pentru a putea fi suspendată provizoriu

executarea actului administrativ fiscal este necesar ca acesta să fie susceptibil

de executare, adică să producă efecte în curs, a căror stopare să tindă a se

realiza prin cerere. Or, în cauză, a fost emisă Decizia de impunere din 17

martie 2011 privind aplicarea penalității prevăzute în cazul nerestituirii

certificatelor de emisii gaze cu efect de seră în sumă de 784.244 RON, ce

echivalează cu indisponibilizarea bunurilor mobile/imobile și conturilor

bancare ale societății.

În ceea privește

temeiul suspendării provizorii, cererea reclamantei s-a întemeiat pe

dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care cere îndeplinirea

celor două condiții: cazul bine justificat și paguba iminentă.

S-a reținut că o

eventuală executare, în baza actului administrativ atacat este de natură a

produce un prejudiciu greu de înlăturat în ipoteza anulării acestui act, fiind

de necontestat riscul real de perturbare ireversibilă a activității

reclamantei.

exercitată

Împotriva acestei

încheieri a declarat recurs Administrația Fondului pentru Mediu apreciind că

soluția instanței de fond este nelegală și netemeinică.

I. Un prim motiv de

recurs invocat este cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., deoarece

hotărârea este dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

Hotărârea este

nelegală pentru că s-a aflat în imposibilitatea de a formula apărările cu

privire la cererea de suspendare provizorie a executării deciziei de impunere,

deși potrivit art. 85 C. proc. civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei

cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu

dispune altfel”, iar art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

presupune respectarea principiilor contradictorialității și principiul

dreptului de apărare, principii de bază ale procesului civil.

II. Al doilea motiv

de recurs invocat, este cel prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ., având în

vedere că încheierea a fost dată cu depășirea atribuțiilor puterii

judecătorești.

Instanța a refuzat

recunoașterea valorii juridice și a aplicabilității dispozițiilor legale care

reglementează cazurile și condițiile în care se poate dispune suspendarea

executării actului administrativ, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr.

554/2004 și nu a ținut seama de inadmisibilitatea formulării unei cereri de

suspendare provizorie a executării actului administrativ în materia

contenciosului administrativ.

Mai mult, în

dispozitivul hotărârii a fost trecut termenul de „5 zile de la comunicare”

pentru exercitarea căii de atac deși, potrivit dispozițiilor Legii nr.

554/2004, termenul pentru exercitarea căii de atac este de 15 zile de la

comunicare.

III. Încheierea este

nelegală pentru că a fost dată fără temei legal (motiv de recurs prevăzut de

art. 304 pct. 9 C. proc. civ.).

Dispozițiile art. 14

din Legea nr. 554/2004 condiționează admiterea cererii de dovedirea unor

„cazuri bine justificate” și a unei „pagube iminente”, însă la dosar nu au fost

depuse dovezi din care să reiasă că plata obligației stabilită prin actul

atacat i-ar produce o pagubă sau ar afecta bunul mers al activității sale,

nefiind depuse bilanțurile contabile din care să reiasă clar disponibilitățile

financiare ale acesteia.

Intimata SC P.C. SRL

a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil

deoarece dispozițiile Codului de procedură civilă prevăd posibilitatea

suspendării provizorii a executării actului până la soluționarea cererii de

suspendare de către instanță, prin încheiere și fără citarea părților, iar

încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.

Pe fond, s-a

solicitat respingerea recursului ca nefondat.

de recurs

După examinarea

motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va

admite recursul declarat pentru următoarele considerente:

- referitor la

excepția inadmisibilității recursului, se constată că excepția este nefondată

deoarece, în materia contenciosului administrativ încheierea prin care se

analizează o cerere de suspendare a executării actului administrativ întemeiată

pe dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, potrivit art. 14 alin. (4) din

același act normativ, poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la

comunicare.

Nu pot fi invocate

dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea provizorie

a executării deoarece în cazul actului administrativ există dispoziții speciale

cuprinse în Legea nr. 554/2004 care se aplică cu prioritate.

Pe fondul recursului,

în privința motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., se

constată că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

În conformitate cu

prevederile art. 312 alin. (3), teza a II, corelat cu art. 304 pct. 5 C. proc.

civ., atunci când instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub

sancțiunea nulității de art. 105(2) C. proc. civ., se pronunță casarea

hotărârii pronunțate.

Întrucât art. 105(2)

C. proc. civ. constituie dreptul comun în materia nulității actelor de

procedură, se poate susține că motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.

proc. civ. include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea

nulității, cu excepția celor menționate la pct. 1 - 4, precum și nesocotirea

unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte

motive de recurs.

Dispozițiile art. 121

alin. (1) C. proc. civ. consacră unul dintre principiile fundamentale ale

dreptului procesual civil, respectiv principiul publicității dezbaterilor,

constituind expresia prevederilor constituționale ale art. 127, potrivit căruia

„Ședințele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege” și a

reglementării cuprinse în art. 6 pct. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, conform căreia orice persoană are dreptul la judecarea în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale (...) Hotărârea

trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate

fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului (...) în

interesul (...) ordinii publice (...) sau atunci când, în împrejurări speciale,

ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”.

În cauză, acest

principiu a fost încălcat deoarece încheierea a fost soluționată în Ședința

Camerei de Consiliu, deși Legea nr. 554/2004 nu prevede acest lucru.

În alt doilea rând,

cauza a fost soluționată fără citarea părților din proces, fără a fi respectat

principiul contradictorialității și dreptul la apărare.

Potrivit art. 85 C.

proc. civ. „judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea

sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel”.

Prin urmare, în

rândul litigiilor civile, în sens larg, regula este aceea că soluționarea

litigiilor se face numai după citarea părților, iar excepția o reprezintă

soluționarea fără citarea părților, însă, excepția trebuie să fie prevăzută

expres de lege.

În materia

suspendării executării unui act administrativ există procedura expresă prin

care se dispune că soluționarea cererii de suspendare se judecă cu citarea

părților - [art. 14 alin. (2) din Legea nr. 554/2004].

Citarea părților are

menirea de a respecta cele două principii fundamentale ale procesului civil:

principiul contradictorialității și cel al dreptului la apărare, dar și dreptul

la un proces echitabil reglementat de art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

Instanța de fond a

făcut referiri la dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, la condițiile

impuse de aplicarea acestui articol (cazul bine justificat, paguba iminentă), a

soluționat cauza fără citarea părților, după admiterea cererii de preschimbare,

cu încălcarea prevederilor exprese ale legii și chiar a dispus suspendarea

provizorie, deși art. 14 din Legea nr. 554/2004 nu folosește acest termen ci pe

cel de suspendarea executării actului administrativ unilateral până la

pronunțarea instanței de fond.

De aceea, în baza

art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis

recursul, va fi casată sentința atacată și trimisă cauza spre rejudecare.

Pentru că a fost

considerat fondat primul motiv de recurs, cel prevăzut de art. 304 pct. 5 C.

proc. civ., ce atrage casarea cu trimitere spre rejudecare, nu se mai impune

analizarea celorlalte motive invocate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Administrația Fondului pentru Mediu împotriva Sentinței nr. 13/CA din

15 aprilie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și

fluvială, contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 septembrie 2011.