ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2056/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2056/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința penală nr. 745 din 18 decembrie 2009

pronunțată de Tribunalul lași în dosarul nr. 06818/99/2009

s-a

dispus, în baza art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) rap. la

art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea

dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a)

C. pen. și art. 76 alin. (1) lit.

b) C. pen., condamnarea inculpatului D.C. la pedeapsa de 6 ani închisoare

pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. și art. 66 C. pen. i-au

fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c)

și b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

Au fost aplicate dispozițiile art. 71, art. 64 C. pen.

A fost menținută măsura arestării preventive și în baza art. 88

alin. (1) C. pen. a fost scăzută din durata pedepsei aplicate, reținere și

arestare preventivă la 17 septembrie 2009 la zi.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus

confiscarea cuțitului folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 14 C. proc. pen., rap. la art. 346 C. proc. pen.

s-a dispus obligarea inculpatului D.C. să plătească părții civile Spitalul

Clinic de Urgență „Sf.loan" lași suma de 6012,23 și părții civile

Serviciul de Ambulanță lași suma de 315 lei.

A obligat inculpatul la

plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut

în fapt următoarele:

Partea vătămată D.S. și inculpatul D.C., sunt căsătoriți din

anul 1975, au împreună 7 copii, dintre care doi copii minori și locuiesc

într-un imobil situat în comuna Roșcani, județul lași.

Inculpatul consuma frecvent băuturi alcoolice devenind

violent față de partea vătămată, care în mai multe rânduri, a fost văzută de

rude și de vecini cu lovituri la cap, plângându-se acestora că a fost bătută de

inculpat.

De asemenea, în mai multe

rânduri, inculpatul, când era în

stare

de ebrietate o amenința cu moartea pe soția sa, afirmând că

„după ce te

omor pe tine, mă omor și eu".

Începând cu luna septembrie 2009, la locuința soților

D., pe lângă cele două minore în vârstă de 9 ani,

a locuit și

fiul acestora, în vârstă de 19 ani.

Inculpatul lucra zilier la o fermă agricolă și ori de câte

ori venea acasă și era sub influența băuturilor alcoolice, o acuza pe partea

vătămată, că ar fi întreținut raporturi sexuale cu diferiți bărbați și o lovea,

aceasta fiind nevoită să fugă de la domiciliu.

Despre agresiunea permanentă a inculpatului față de partea

vătămată, aveau cunoștință, pe lângă vecini și rudele acesteia, cărora li se

plângea.

În ziua de 16 septembrie 2009, după amiază, la locuința

soților D. se afla și fiul lor D.V. care lucra în grădină.

Inculpatul, D.C., în dimineața acelei zile a consumat băuturi

alcoolice, iar în jurul prânzului s-a certat cu partea vătămată, împrejurare

percepută și de martora M.A.

În jurul orelor 17.00 partea vătămată dormea pe patul din

bucătărie, iar inculpatul a luat un cuțit aplicându-i victimei o lovitură

puternică în zona toracelui, partea dreaptă, sub sânul drept.

Partea vătămată a coborât

din pat, a ieșit din bucătărie și a

început să țipe fiind auzită de fiul

acesteia D.V.- care se afla în grădină - dar și de martora M.A.

Imediat, după consumarea infracțiunii, partea vătămată a fost

transportată și internată în stare gravă la Spitalul de urgență „Sf. loan"

din municipiul lași, cu diagnosticul „Agresiune, plagă tăiată hemitorace drept

anterior cu secțiune arteră mamară internă dreaptă, hemtitorax mare. Secțiune

C7 dreaptă. Plagă diafragmatică dublă.

Plagă hepatică. Plagă pulmonară dreaptă."

Din conținutul certificatului medico-legal nr. 12048 din 29

septembrie 2009 întocmit de IML rezultă că partea vătămată D.S. a prezentat

plagă toraco-pulmonară tăiată cu secțiune arteră mamară internă dreaptă,

interesare pulmonară dreaptă, plagă diafragmatică dublă și interesare hepatică,

hemopneumotorax drept.

Leziunile au putut fi produse prin lovire cu corp tăietor - înțepător

(lamă de cuțit) și pot data din 16 septembrie 2009, necesitând 25-30 zile de

îngrijiri medicale pentru vindecare.

La data producerii și prin ele însele leziunile au pus în

primejdie viața victimei.

Martorul D.V. a predat organelor de cercetare, cele două

cuțite aflate în bucătărie.

Fiind audiat, inculpatul D.C., a recunoscut faptul că și-a

înjunghiat soția în seara zilei de 16 septembrie 2009 cu cuțitul de bucătărie

luat de pe aragaz, însă aceasta s-a datorat faptului că partea vătămată l-a

lovit cu pumnii. De asemenea, inculpatul a solicitat să fie examinat de medicul

legist, pentru a se constata că a fost lovit de partea vătămată.

Dat fiind faptul că acesta nu prezenta nici o leziune nu s-a

dispus examinarea de către medicul legist.

Fiind audiată, partea vătămată a arătat împrejurările în care

a fost înjunghiata de către inculpat, relatând totodată comportamentul

permanent agresiv al soțului său.

De asemenea partea vătămată a recunoscut faptul că a lovit

inculpatul cu pumnii, dar nu cum susține acesta, ci în

momentul când a revenit în bucătărie după ce a primit îngrijirile

medicale

de la echipajul primei ambulanțe care a oprit la locuința sa.

Coroborând probele administrate a rezultat indubitabil că

inculpatul, pe fondul consumului de alcool și geloziei, în mod permanent își

agresa soția, o amenința cu moartea, iar în seara zilei de 16 septembrie 2009 a

intenționat să o ucidă, folosind cu un cuțit de bucătărie, a cărei lamă era de

17 cm.

Lovitura a fost aplicată cu putere, avându-se în vedere că

părții vătămate i-a fost secționată coasta 7 dreapta.

În raport de stare de

fapt rezultată din probele administrate

în faza de urmărire penală și în

cursul cercetării judecătorești instanța de fond a reținut că fapta

inculpatului, realizează elemente constitutive ale infracțiunii de tentativă de

omor

calificat prevăzută de art. 20 C. pen.

rap. la art. 174 alin. (1) C. pen.

rap. la art. 175 alin. (1) lit. c) C.

pen.

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a declarat

apel inculpatul D.C., solicitând desființarea acesteia și în cadrul

rejudecării, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiune de

tentativă de omor calificat în infracțiune de vătămare corporală gravă întrucât

lipsește intenția acestuia de a ucide.

In subsidiar a solicitat reindividualizarea judiciară a

pedepsei.

Prin decizia penală nr. 42

din 18 martie 2010 pronunțată de

Curtea de Apel lași, secția penală și

pentru cauze cu minori, - în dosarul nr. 06818/99/2009, s-a dispus respingerea,

ca nefondat, a apelului declarat de inculpatul D.C.

A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus, în

continuare, durata arestării preventive de la 18 decembrie 2009.

A obligat apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare

către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a

reținut, în esență, că în raport de împrejurările concrete ale comiterii

faptei, inculpatul a acționat cu intenția de a ucide, de a suprima viața

victimei, nefiind incidență forma de vinovăție

specifică infracțiunii de vătămare corporală gravă.

Inculpatul s-a înarmat cu un cuțit și prin modalitatea

concretă de acțiune a avut reprezentarea gravității faptei sale,

inclusiv posibilitatea uciderii părții vătămate,

rezultat care nu s-a

produs din motive independente de voința și

acțiunea lui.

De asemenea, s-a apreciat că pedeapsa aplicată a fost just

individualizată.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul D.C.

invocând cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

În susținerea recursului a invocat faptul că este căsătorit

cu partea vătămată de 35 de ani, are 7 copii, dintre care 2 sunt minori.

Totodată a precizat faptul că este de acord cu plata despăgubirilor civile.

Înalta Curte de Casație și Justiție examinând recursul prin

prisma motivelor invocate dar și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385

9

alin. (3) C. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele

considerente:

Instanța de fond și de control judiciar, pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești,

au stabilit o stare de fapt corectă și o încadrare juridică corespunzătoare.

Fapta comisă de inculpatul D.C., constând în aceea că la data

de 16 septembrie 2009, cu un cuțit i-a aplicat victimei D.S. - soția sa - o

lovitură în zona toracelui, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare

25 - 30 de zile îngrijiri medicale, punându-i-se viața în pericol, realizează

elemente constitutive de infracțiunii prevăzute de art. 20 C. pen. rap. la art.

174 alin. (1) și art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen.

În ceea ce privește

individualizarea judiciară a pedepsei se

constată că instanțele au acordat

eficientă circumstanțelor favorabile inculpatului aplicând o pedeapsa sub

minimul special.

Criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.

pen., se referă la date sau elemente de natură să ajute

atât la caracterizarea faptei cât și la caracterizarea făptuitorului.

Primele două criterii de individualizare prevăzute de art. 72

C. pen. - dispozițiile părții generale a codului, respectiv limitele de

pedeapsă fixate de partea specială - sunt criterii de drept, iar ultimele trei

sunt criterii de fapt (grad de pericol

social,

persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau

agravează

răspunderea penală) întrucât numai acestea se referă la fapta și persoana

infractorului.

Sub aspectul criteriilor de fapt, acestea se impun a fi avute

în vedere de către instanță atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei

aplicate - ca primă etapă a individualizării judiciare a pedepsei - cât și sub

aspectul modalității de executare a acesteia.

Pe de altă parte, criteriile generale de individualizare

trebuie reexaminate prin prisma pluralității lor,

împreună, iar nu

numai unele dintre ele, în fiecare cauză în parte,

fiind cumulative.

Cât privește persoana infractorului, este necesar și

obligatoriu, să se aibă în vedere că pedeapsa trebuie să fie adecvată și

proporțională față de fiecare infractor, în raport de trăsăturile sale

specifice și cu orice alte elemente de natură să caracterizeze personalitatea sa.

Cercetarea și evaluarea datelor care caracterizează persoana infractorului este

esențială pentru că, cu cât s-a făcut o adaptare a pedepsei mai adecvată cu

atât sunt create condițiile realizării scopului pedepsei, astfel cum este

reglementat în art. 52 C. pen.

Pornind de la aceste elemente, Înalta Curte constată că fapta

săvârșită de inculpat prezintă un grad ridicat de pericol social, fiind lezate

relațiile sociale referitoare la viața persoanei.

Anterior comiterii infracțiunii inculpatul a avut o atitudine

violentă față de victimă, amenințând-o, pe

fondul consumului de

alcool, că o va ucide.

În momentul agresiunii inculpatul a avut, pe deplin,

reprezentarea faptei sale, a luat, fără ezitare, cuțitul de bucătărie și fără

motiv i-a aplicat soției sale o lovitură puternică în zona toracelui.

Împrejurarea că este căsătorit cu victima, că au împreună 7

copii, sunt elemente care obliga inculpatul la o atitudine civilizată și nu

violentă, agresivă.

Ca atare, neputându-se reține circumstanțe de natură a

permite coborârea pedepsei sub limita stabilită de instanța de fond, Înalta

Curte constată criticile recurentului inculpat ca fiind neîntemeiate.

Așa fiind în temeiul dispozițiilor art. 385

15

alin.

(1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat

recursul declarat de inculpatul D.C., împotriva deciziei penale nr. 42 din 18

martie 2010 a Curții de Apel lași.

În baza art. 385

17

alin. (4) C. pen. rap. la art. 383

alin. (2) C. proc. pen. și art .381 C. proc. pen., va deduce din pedeapsa

aplicată, perioada reținerii și arestării preventive de la 17 septembrie 2009

la zi.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul

inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I

D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.C.

împotriva deciziei penale nr. 42 din 18 martie 2010 a Curții de Apel lași, secția

penală și pentru cauze cu minori.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata

reținerii și arestării preventive de la 17 septembrie 2009 la 26 mai 2010.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu

de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 mai 2010.