ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2562/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 2846 din data de 14 iunie 2010, Curtea de Apel București, secția a VllI-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. în contradictoriu cu pârâtul M.A.F. și, în consecință, a constatat calitatea acestuia din urmă de lucrător al Securității. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în raport de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, care conțin rapoarte și note informative redactate de către pârât, în speță sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, informațiile conținute, ce se referă la relații ale unor cetățeni cu persoane străine, apologia modului de viață capitalist, încercări de a părăsi țara, activități potrivnice regimului comunist și considerate periculoase pentru securitatea acestuia, fiind de natură a viza îngrădirea unor drepturi și libertăți ale persoanelor respective, în condițiile în care furnizarea acestor informații către organele de securitate a expus persoanele în cauză unor consecințe negative pentru acestea. 2. Calea de atac exercitată. 2.1. Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul M.A.F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând ca temei dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ. și susținând, în esență, următoarele critici: - în fața instanței de fond a invocat mai multe excepții care au fost respinse implicit, fără nicio motivare; - hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ori acestea sunt contradictorii și străine de natura pricinii cu care a fost sesizată; - instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății; - instanța de fond a pronunțat o hotărâre lipsită de temei legal, fiind dată cu aplicarea greșită a legii; - instanța de fond a ignorat faptul că el nu a contribuit la instrumentarea dosarelor de urmărire ale persoanei care a cerut verificarea sa. 2.2 C.N.S.A.S. a depus Note de ședință în cadrul cărora a combătut criticile recurentului-pârât și a cerut respingerea recursului, susținând că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

3. Soluția instanței de recurs. Recursul formulat este întemeiat și va fi admis pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare. Astfel, instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală, fără a verifica dacă, în raport cu dispozițiile legale incidente și cu documentația anexată sesizării, fusese sesizată sau nu, legal de către autoritatea publică reclamantă. Într-adevăr, obiectul sesizării formulate de C.N.S.A.S. îl reprezintă cererea de constatare a calității de lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe recurentul-reclamant M.A.F., în temeiul dispozițiilor O.U.G. nr. 24/2004 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Potrivit art. 3 din O.U.G.

nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare: „Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: a) Președintele României; b) deputat sau senator în Parlamentul României, membru în Parlamentul European; c) membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar general adjunct din Guvern și din ministere, director în minister și asimilați ai acestor funcții, Comisar European; d) secretarii generali și secretarii generali adjuncți ai Camerelor Parlamentului, directorii departamentelor celor două Camere, consilierii prezidențiali și de stat; e) prefecții, subprefecții, secretarii generali ai consiliilor județene, secretarul general al C.G.M.B.; f) directori în prefectură,

conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale, organizate la nivel local; g) primarii, viceprimarii, consilierii județeni, consilierii în C.G.M.B., consilierii locali; h) directorul și adjuncții acestuia în cadrul S.R.I., S.I.E., S.P.P. și S.T.S., precum și șeful și adjunctul acestuia în cadrul structurilor județene ale S.R.I. și ale S.T.S.; h.l) candidații pentru C.N.S.A.S.; i) personalul diplomatic și consular; j) Avocatul Poporului și adjuncții acestuia; k) membrii în C.N.A.; l) judecătorii și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv cei din cadrul D.N.A.

și ai D.I.I.C.O.T., judecătorii, procurorii și prim-grefierii de la instanțele și parchetele civile și militare; m) personalul cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c), din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, precum și ceilalți ofițeri și subofițeri/agenți din Ministerul Internelor și Reformei Administrative; n) președintele, vicepreședinții și consilierii de conturi din cadrul Curții de Conturi; persoanele cu funcții de conducere, la nivel național și județean, în Garda Financiară și în organele vamale; o) președintele și președintele de secție la Consiliul Legislativ, membrii Consiliului Legislativ, ai C.N.I., președintele și vicepreședintele A.N.I., persoanele cu funcții de conducere din A.V.A.S.

și din A.N.F.P., președinții și membrii Consiliului Concurenței, ai C.N.V.M., ai I.N.S.

și ai A.N.C.P.I.; p) membru în consiliile de administrație ale societăților publice de radio și de televiziune, acționar, administrator, director, redactor-șef, redactor în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiștii politici și asimilații acestora; q) guvernatorul B.N.R., președinte, vicepreședinte de bancă și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar; r) membru, membru corespondent, membru de onoare sau secretar general al Academiei Române ori, după caz, secretar al academiilor de ramură; s) rectorul, prorectorul, secretarul științific al senatului universitar, decanul, prodecanul, secretarul științific de facultate și șefii de catedră din instituțiile de învățământ superior de stat și private; ș) inspector general sau adjunct, inspector de specialitate al inspectoratului școlar județean, director de liceu ori de grup școlar, precum și director în instituțiile de cultură, la nivel național, județean, municipal și local; t) președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice, la nivel național, județean și local, sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții; ț) personalul militar și civil cu funcții de conducere, cu excepția celui prevăzut la lit. c),

din Ministerul Apărării și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, conform nomenclatoarelor de funcții, precum și comandanții de unități sau echivalente; u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin; v) președinte, vicepreședinte și secretar general de organizații patronale și sindicale reprezentative la nivel național și asimilații acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective; w) director al direcției de poștă și telecomunicații, șefi de serviciu de poștă și de telecomunicații, șefi de centrală telefonică; x) persoanele cu funcție de conducere din direcțiile sanitare județene, din direcțiile județene de sănătate publică și a municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din casele de asigurări de sănătate, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo­patologi și legiști; y) persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale având ca obiect activități de interes public sau strategic, precum și membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României,

inclusiv fondatorii acestora; z) persoanele care dețin titlul de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989”. Or, din actele și lucrările dosarului nu rezultă că recurentul-pârât s-ar fi aflat într-una dintre situațiile de mai sus, ori ar fi deținut una dintre funcțiile și calitățile enumerate de norma citată. De altfel, în cererea de sesizare a instanței de contencios administrativ, autoritatea publică intimată a invocat ca temei legal dispozițiile art. l alin. (7) și art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. Într-adevăr, potrivit art. l alin. (7) din O.U.G.

nr. 24/2008, „persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeași și pentru lucrătorii Securității identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență”. Deci, din interpretarea sistematica și teleologică a textului legal citat mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3 din O.U.G.

nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparținut fostelor structuri ale Securității se poate face doar la cererea unei persoane îndreptățite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securității. Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identității și de verificare a calității de lucrător al Securității îi poate viza exclusiv pe ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptățite, care a formulat cererea. Aceeași concluzie rezultă și din interpretarea dispozițiilor art. 27 alin. (l) din Regulamentul de organizare și funcționare al C.N.S.A.S. (M. Of.

nr. 189/9.01.2009), potrivit cărora „petiționarul îndreptățit, luând cunoștință de conținutul dosarului, poate solicitat în scris C.N.S.A.S., demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului și poate solicita verificarea calității de lucrător al Securității pentru ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”. Deci, cu alte cuvinte, instanța de fond era obligată ca, mai înainte de a analiza dacă activitatea desfășurată de recurentul-pârât în perioada când a deținut funcția de ofițer în structurile fostei Securități, îndeplinește condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G.

nr. 24/2008, să stabilească în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire a persoanei îndreptățite care a formulat cererea de verificare. Or, în cauză este necontestat că recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta B.S. pentru motivul că ar fi contribuit la instrumentarea dosarului acesteia, dar în conținutul Notei de constatare cât și al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că recurentul-reclamant a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, care, însă, nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. l alin. (7) și (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările și completările ulterioare. În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a mai pronunțat, în situații similare și prin alte decizii (ex.

decizia nr. 1582). Astfel, instanța de fond nu a manifestat rol activ în ceea ce privește înlăturarea acestei contradicții și nu a cerut autorității publice reclamante să probeze afirmația că pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea acestuia, cerință care constituia o condiție de legalitate pentru sesizarea instanței în temeiul art. l alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008. În concluzie, instanța de fond a pronunțat o soluție nelegală care va fi desființată, cauza, urmând să fie trimisă pentru rejudecare, aceleiași instanțe, care, potrivit art. 314 C. proc. civ., va verifica celelalte critici din recurs ca apărări de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul formulat de către M.A.F. împotriva Sentinței civile nr. 2846 din 14 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a VllI-a de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2011.