ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 730/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Satu Mare la 6 iunie 2008, reclamanții P.T. și P.V. au chemat în judecată pe pârâtul P.E., solicitând obligarea acestuia la plata echivalentului în lei al sumei de 3251,82 euro, la cursul B.N.R. de la data efectuării plății, cu dobânzile aferente și cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, în virtutea relațiilor de familie cu pârâtul, au contractat la data de 24 octombrie 2007 un împrumut de 3000 euro, printr-un contract încheiat cu B.C. – Agenția Cehu Silvaniei, sumă ce a fost înmânată pârâtului, care urma să achite tranșele de rambursare și dobânda, obligație neîndeplinită.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 1584 C. civ. Prin sentința civilă nr. 4165 din 30 iunie 2008, Judecătoria Satu Mare a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Carei, reținând că domiciliul pârâtului se află pe raza acestei instanțe (în Giurtelecu Hododului) și având în vedere dispozițiile art. 5 C. proc. civ. Judecătoria Carei, județul Satu Mare, prin sentința civilă nr. 2374 din 2 decembrie 2008, a admis acțiunea reclamanților și l-a obligat pe pârât la plata către aceștia a sumei de 3251,82 euro, la cursul B.N.R. de la data plății, cu dobânda legală calculată de la data introducerii acțiunii, 6 iunie 2008 și până la achitarea integrală a sumei.

Prin aceeași hotărâre a fost obligat pârâtul la 1630 lei cheltuieli de judecată. Împotriva sentinței menționate a declarat recurs pârâtul P.E. Tribunalul Satu Mare, secția civilă, prin decizia civilă nr. 641/ R din 6 noiembrie 2009, a respins excepția tardivității recursului, a admis recursul pârâtului și a casat sentința recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Judecătoria Carei, prin sentința civilă nr. 674 din 23 martie 2010, a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Gurahonț, reținând că din probele administrate atât în fața primei instanțe în primul ciclu procesual, cât și în fața instanței de recurs, a rezultat că pârâtul a avut reședința în localitatea Sebiș, județul Arad, locuind efectiv în acest oraș, și nu în localitatea de domiciliu, Giurtelecu Hododului, județul Satu Mare.

S-a avut în vedere anexa 1 a H.G. nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, din care rezultă că orașul Sebiș se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Gurahonț. Judecătoria Gurahonț, județul Arad, prin sentința civilă nr. 399 din 3 iunie 2010, a admis excepția de necompetență teritorială invocată din oficiu, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Carei și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța regulator de competență. S-a reținut că pârâtul își are domiciliul în localitatea Giurtelecu Hododului, județul Satu Mare, iar împrejurarea că are reședința în Orașul Sebiș nu este de natură să atragă competența Judecătoriei Gurahonț, atâta timp cât prevederile art. 10 pct. 1 C. proc.

civ., coroborate cu cele ale art. 5 C. proc. civ., stabilesc competența instanței domiciliului pârâtului, numai în situația când acest domiciliu nu este cunoscut, fiind incidentă competența instanței de reședință. Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea va reține că, în speță, competența soluționării cauzei în primă instanță revine Judecătoriei Carei, pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 5 C. proc. civ., cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, numai dacă acesta (pârâtul) are domiciliul în străinătate sau nu are domiciliu cunoscut, cererea putând fi făcută la instanța reședinței sale din țară, iar dacă nu are reședința cunoscută, la instanța domiciliului sau reședinței reclamantului.

Pe de altă parte, raportat la obiectul cauzei, ar fi aplicabile dispozițiile art. 10 pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora, în afară de instanța domiciliului pârâtului, mai este competentă, în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea, sau rezilierea unui contract, instanța locului prevăzut în contract pentru executarea, fie chiar în parte, a obligațiunii. În speță, locul unde obligația urma să fie executată de către pârât nu rezultă cu evidență, atâta timp cât între reclamanți și pârâți, în virtutea relațiilor de familie, nu s-a încheiat un contract de împrumut în formă scrisă, prin care să se stipuleze o clauză cu privire la locul unde urma să fie executată obligația. Prin urmare, nu pot fi aplicate dispozițiile art. 10 pct. 1 C. proc.

civ., consecința fiind aplicarea regulii de drept comun prevăzute în art. 5 C. proc. civ., în sensul că este competentă teritorial instanța de la domiciliul pârâtului. Așa cum rezultă din copia cărții de identitate a pârâtului, depusă la dosar, acesta are domiciliul în localitatea Giurtelecu Hododului, județul Satu Mare, unde a și primit citațiile, conform proceselor verbale de îndeplinire a actului de procedură. Împrejurarea că acesta are reședința în Orașul Sebiș nu este de natură să atragă competența Judecătoriei Gurahonț, județul Arad, întrucât domiciliul are întotdeauna prevalență asupra reședinței. De altfel, prevederile art. 5 C. proc. civ., referitoare la competența ratione loci a instanței domiciliului pârâtului nu sunt imperative, astfel încât dacă nu sunt invocate de partea interesată (pârât), ele nu pot fi invocate din oficiu de către instanță.

Pentru toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va stabili competența în favoarea Judecătoriei Carei, județul Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E CI D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta P.T. în favoarea Judecătoriei Carei. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 februarie 2011.