ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1009/2011

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 2443/CA/2009

pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr. 27/97/2007 a fost

respinsă excepția inadmisibilității

acțiunii invocată de pârâta B.C.R. SA, sucursala Petroșani, a fost admisă

excepția lipsei calității procesuale pasive a B.C.R. SA, sucursala Petroșani,

invocată de aceeași pârâtă și, în consecință a fost respins acțiunea

reclamantei împotriva pârâtei B.C.R. SA, sucursala Petroșani. A fost admisă în

parte acțiunea comercială formulată de către reclamanta SC D.F. SRL Petrila

împotriva pârâtei SC I.T. SRL și a fost dispusă evacuarea pârâtei SC I.T. SRL

Petrila din incinta halei de producție pe schelet metalic, pereți din zidărie,

hală gater pe schelet de lemn, cabină de pază de la poartă, înscrisă în C.F.

2480 Petrila, nr.top 6778/2/1. A fost respinsă în rest acțiunea.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de fond a reținut, în esență, că,

nu

este fondată excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâta B.C.R. SA,

sucursala Petroșani, în temeiul dispozițiilor art. 103 coroborat cu art. 401 C.

proc. civ., întrucât cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta SC D.F.

SRL Petrila se întemeiază pe dispozițiile codului civil, având ca obiect

evacuarea pârâtei SC I.T. SRL din incinta halei de producție și instituirea

dreptului de servitute de trecere, iar nu pe dispozițiile legale vizând

executarea silită.

În ceea ce privește excepția lipsei

calității procesuale pasive a pârâtei B.C.R. SA, sucursala Petroșani, prima

instanță a reținut că aceasta este fondată având în vedere că pârâta nici măcar

nu este prezumtivul proprietar sau posesorul construcțiilor ori al terenului.

Pe fondul cauzei, ținând cont de

faptul că pârâta SC I.T. SRL a cumpărat la licitație doar terenul intravilan în

suprafață de 1843 mp din Petrila, reclamanta fiind proprietara construcțiilor,

dar nu și a terenului pe care se află construcțiile, instanța a apreciat că

este fondată cererea SC D.F. SRL de învestire a dreptului de servitute de

trecere pe terenul pârâtei SC I.T. SRL.

Împotriva acestei sentinței, au

declarat apel atât reclamanta SC D.F. SRL, cât și pârâta SC I.T. SRL, iar prin

decizia

comercială nr. 71/A/2010

din

11 iunie 2010 a

Curții

de Apel Alba-Iulia, secția comercială, au fost respinse apelurile ambelor

părți.

Pentru a decide astfel, instanța de

apel, a reținut că

reprezentantul

reclamantei SC D.F. SRL a declarat, cu ocazia dezbaterii apelului său, că nu

mai susține apelul și în consecință, instanța a respins apelul reclamantei, ca

nesusținut.

În ceea ce privește apelul declarat

de pârâtă, Curtea a reținut, în esență, că, prin sentința civilă nr. 5726/2008

pronunțată de Judecătoria Petroșani, sentință rămasă irevocabilă prin decizia

civilă nr. 653/R/2009 a Tribunalului Hunedoara s-au anulat toate formele de

executare a reclamantei SC D.F. SRL și s-au anulat toate formele de executare

din dosarul execuțional, inclusiv actul de adjudecare pe care s-a întemeiat

dreptul de proprietate al pârâtei asupra halei.

Instanța de apel a constatat că prin

restabilirea situației anterioare, reclamanta a redobândit dreptul de

proprietate asupra halei și prin urmare, în mod corect tribunalul a apreciat

că, în cauză se impunea evacuarea pârâtei SC I.T. SRL din această construcție.

În termen legal, împotriva deciziei

menționate, pârâta SC I.T. SRL a formulat recurs, invocând în drept

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului său,

recurenta a susținut, în esență, că soluțiile ambelor instanțe sunt nelegale și

netemeinice, întrucât starea de fapt reținută nu corespunde realității. În

opinia recurentei-pârâte, SC I.T. SRL a devenit proprietară asupra halei în

litigiu în baza actului de adjudecare, când a cumpărat prin licitație publică.

Intimatele

B.C.R., sucursala

Petrila,

și

SC D.F. SRL nu au formulat întâmpinare.

Înalta Curte, examinând cererea de

recurs formulată de pârâta

SC I.T. SRL, din perspectiva excepției nulității recursului în temeiul

dispozițiilor art. 137 C. proc. civ. raportat la art. 302

1

lit. c)

și art. 306 alin. (3) din același act normativ, constată că excepția este

întemeiată.

Potrivit dispozițiilor art. 304 C.

proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru

motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la pct.

1-9.

Deși recurenta-pârâtă a invocat în

susținerea recursului său dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., se

constată că nicio ipoteză prevăzută de acest text legal nu a fost demonstrată,

iar simpla nemulțumire a părții cu privire la soluțiile pronunțate atât de

prima instanță, cât și de instanța de apel, modalitatea în care acestea au

analizat probele administrate în cauză, precum și succinta relatare a situației

de fapt nu pot constitui obiectul analizei instanței de recurs în raport de

dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Recursul fiind un mijloc procedural

prin care se realizează un examen al hotărârii atacate, sub aspectul

legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac,

verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea

dispozițiilor legale. Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării

motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile mai sus menționate,

obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac

promovate.

Totodată, față de dispozițiile art.

129 alin. (1) C. proc. civ., instanța nu se poate substitui părții pentru a

imagina eventualele motive de nelegalitate.

În consecință, constatând că

recurenta nu s-a conformat obligației prevăzută de dispozițiile art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., potrivit cărora cererea de recurs va cuprinde, sub

sancțiunea nulității motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, Înalta Curte,

având în vedere și inexistența motivelor de ordine publică, care să inducă aplicarea

art. 306 alin. (2) C. proc. civ., va aplica cererii sancțiunea nulității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

pârâta SC I.T. SRL Petrila împotriva deciziei comerciale nr. 71/A/2010 din

11 iunie 2010 a

Curții

de Apel Alba-Iulia, secția comercială, în temeiul art. 302

1

lit. c) C.

proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 martie 2011.