ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2152/2010

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2152/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă

nr. 144 din 4 septembrie 2008 Tribunalul Gorj, secția civilă a admis acțiunea

civilă formulată de reclamantul P.C.I. împotrivi pârâtei SC C.E. Turceni SA.

A omologat raportul

de expertiză tehnico-contabil și a obligat pârâta la plata către reclamant a

sumei de 83.567 RON cu titlu de despăgubiri aferente perioadei 01.01.2006 -

31.12.2006, sumă actualizată la data realizării expertizei, fără TVA, cu

indicele de inflație calculat la data executării plății.

A obligat pârâta la

plata către reclamant a dobânzii legale pentru suma datorată de 77.911 RON,

fără TVA, de la data introducerii acțiunii, calculată la data efectuării

plății.

A obligat pârâta la

plata către reclamant a sumei de 35.000 RON cheltuieli de judecată,

reprezentând onorariu expert 20.000 și 15.000 RON onorariu avocat.

A fost respinsă

cererea de chemare în garanție ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:

Expertiza tehnică

realizată de către inginerul B.D. și cea contabilă realizată de N.I. au

precizat că invenția ce a formulat obiectul brevetului de invenție, "cupă

pentru excavator cu cupe", al cărei coautor este reclamantul P.I., a fost

folosită de către E.M. Jilț, unitate componentă a SC C.E. Turceni SA, pe tot

parcursul anului 2006, utilajele folosite în procesul de producție corespunzând

integral brevetului în cauză și contractului de cesiune încheiat de reclamant

cu C.N.L.O. Târgu Jiu.

Drepturile de autor,

conform contractului de cesiune (20% din eficiența economică), sunt de 519,408

RON, cota cuvenită reclamantului P.C.I. fiind de 77.911 RON, fără TVA, iar suma

actualizată la data expertizei este de 83.567 RON fără TVA.

Pârâta a formulat

obiecțiuni la raportul de expertiză, susținând că experții nu au indicat cum au

determinat această sumă, întrucât utilajele respective nu au funcționat în

permanență.

Obiecțiunile au fost

încuviințate și s-a răspuns de către expertul contabil care a stabilit

eficiența, iar instanța le-a respins cu motivarea că această eficiență

economică s-a calculat în funcție de masa totală de steril și zăcământ

excavată, conform proceselor de producție aflate în evidența pârâtului.

În ce privește

cererea de chemare în garanție, aceasta a fost respinsă cu motivarea că în

procesul de producție nu s-au utilizat utilaje contractate cu U.M.R prin

contractul 987 din 02 mai 2006, pârâta utilizând utilaje ce au făcut obiectul

brevetului de invenție din dosarul cauzei, al cărei coautor este reclamantul.

Față de cele

sus-arătate, s-a apreciat că cererea de chemare în judecată a reclamantului în conformitate

cu dispozițiile art. 969 C. civ., Legii nr. 64/1991, a H.G. nr. 499/2003

privind Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, cât și art. 1 pct. 74 din

Legea nr. 203/2002, este întemeiată, întrucât unitatea pârâtă a folosit în

procesul de producție invenția și a realizat eficiență economică, conform celor

stabilite de către experți.

Susținerea pârâtei că

nu a fost parte în contractul nr. 3333/1999 și că acesta nu îi este opozabil

este lipsită de relevanță atâta vreme cât o unitate componentă a C.N.L.O.,

respectiv E.M. Jilț, a trecut în componența SC C.E. Turceni SA.

Curtea de Apel

Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin Decizia

civilă nr. 134 din 14 aprilie 2009, a admis apelul pârâtei SC C.E. Turceni SA

împotriva Sentinței nr. 144 din 4 septembrie 2009 a Tribunalului Gorj, secția

civilă și a schimbat în parte sentința în sensul că a obligat pârâta către

reclamantă la plata sumei de 17.000 RON cheltuieli de judecată, în loc de

35.000 RON. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței civile.

Pentru a pronunța

această decizie, Curtea a avut în vedere următoarele considerente:

Critica privind

nelegalitatea hotărârii, întrucât există contrarietate între minută și

dispozitiv, este nefondată, întrucât prin minută s-a menționat omologarea

raportului de expertiză, iar în dispozitivul sentinței s-au preluat în

totalitate constatările și concluziile raportului de expertiză.

Critica privind

netemeinicia hotărârii prin reținerea greșită a stării de fapt și a

raporturilor dintre părți este nefondată.

Din probele

administrate rezultă că pârâta folosește modelul de cupă protejat prin brevetul

de invenție și există o eficiență economică urmare a folosirii acestor cupe.

Faptul folosirii de

către pârâtă a cupelor protejate prin brevet rezultă atât din constatările

personale din expertiză, care fac dovada deplină până la înscrierea în fals,

din înscrisurile depuse la dosar, cât și din conținutul celorlalte hotărâri

judecătorești pronunțate în alte cauze, având ca obiect aceleași drepturi

patrimoniale.

Folosirea de către

expert a unor date consemnate în alte rapoarte de expertiză pe baza

contractelor și înscrisurilor depuse nu afectează raportul de expertiză.

Eficiența economică

s-a calculat corect avându-se în vedere datele economice.

Nefondată este și

critica privind acordarea sumelor determinate ca drepturi patrimoniale,

actualizate cu indicele de inflație, cât și acordarea dobânzilor.

Coeficientul de

inflație reprezintă prejudiciul pe care creditorul îl încearcă, urmare a

devalorizării monedei și care urmează să fie acoperit prin aplicarea acestuia,

pe când dobânda își are temeiul juridic în dispozițiile art. 1088 C. civ. -

daune interese pentru neexecutare ce se cuvin creditorului, fără ca acesta să

fie ținut a justifica vreo pagubă și sunt debite din ziua formulării cererii de

chemare în judecată.

Corect s-a respins

cererea de chemare în garanție a SC UMR SA Rovinari, în cauză nefăcându-se

dovada că aceasta a livrat pârâtei utilaje din cele protejate prin brevetul de

invenție.

Este fondat motivul

de apel privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 274 - 276 C.

proc. civ.

Din înscrisurile care

fac dovada cheltuielilor de judecată efectuate de către reclamant, rezultă că

acestea au fost în sumă de 17.000 RON, și nu 35.000 RON cum s-a dispus,

reprezentând 20.000 RON, onorariu expert și 15.000 RON, onorariu avocat.

Instanța a apreciat

că onorariul de avocat, ca o cheltuială de judecată, este o cheltuială

necesară, utilă și rezonabilă ca sumă, avându-se în vedere valoarea pricinii și

munca îndeplinită de avocat, astfel că nu se impune diminuarea.

Împotriva deciziei de

apel a declarat cerere de recurs pârâta-apelantă, formulând următoarele

critici:

a. - Expertizele

tehnică și contabilă efectuate în cauză sunt nule, deoarece experții au copiat

un raport de expertiză dintr-o altă cauză (ds. nr. 2144/95/2007), care încă de

la data depunerii motivelor de apel era în fază de rejudecare pentru efectuarea

unei contraexpertize tehnice și contabile de către trei experți, pentru a se

stabili dacă se folosește cupa în forma brevetată.

- S-au încuviințat

obiecțiunile la raportul de expertiză, iar instanța a admis acțiunea, deși s-a

arătat că răspunsul la obiecțiuni venit din partea expertului contabil nu putea

răspunde la aspectele tehnice - expertul tehnic decedând pe parcursul derulării

litigiului.

- Instanța de apel a

respins în mod nejustificat cererea de efectuare a unei expertize, lucrarea

depusă de experții desemnați neavând la bază o cercetare la fața locului în

conformitate cu prevederile C. proc. civ.

- Nu are relevanță

aspectul invocat de instanța de apel în sensul înscrierii în fals, cât timp s-a

contestat faptul că această probă nu poate fundamenta hotărârea.

b. - Deși s-a arătat

că încă din anul 2007 nu s-a folosit cupa în forma brevetată, ci o cupă cu

caracteristici diferite - chiar dacă se regăsesc unele comune, alături de

aspectele relevate mai sus referitoare la rapoartele de expertiză, instanța de

apel a respins apelul, nemotivând soluția.

În susținerea

criticii s-au detaliat caracteristicile constructive și funcționale ale cupelor

folosite, care nu s-ar regăsi în brevetul în discuție.

c. - Cât privește

eficiența economică calculată, hotărârea de apel este total nemotivată, în

condițiile în care pârâta nu și-a însușit datele economice stabilite de

experți, arătând totodată că nu există eficiență economică datorată.

d. - Potrivit Adresei

nr. 205052 din 05 mai 2009 a O.S.I.M., începând cu data de 22 iunie 1999

brevetul de invenție nu mai este protejat pentru neplata taxelor de menținere

în vigoare.

În aceste condiții,

contractul menționat de reclamant în acțiune nu este valabil, câtă vreme în

conținutul acestuia se precizează că este valabil pe perioada valabilității

brevetului.

În atare situație,

lipsa contractului creează situația de lipsă a calității procesuale active și

pasive a părților, neexistând un raport juridic.

e. - În mod greșit

s-a respins și cererea de chemare în garanție, deoarece pârâta nu a folosit

alte modele de cupe decât cele furnizate de societatea chemată în garanție.

f. - Prin acordarea

atât a dobânzilor, cât și a inflației se face o dublă reparație, neexistând

temei juridic care să o susțină.

Analizând decizia de

apel în raport de criticile formulate, care se circumscriu în parte

dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. - ceea ce face să nu fie

fondată excepția nulității recursului invocată de către reclamantul-intimat,

Înalta Curte constată că recursul este nefondat, în considerarea celor ce

succed:

a. Aspectele invocate

în cadrul primei critici de recurs au constituit argumentele pentru care pârâta

a solicitat instanței de apel încuviințarea efectuării unei noi expertize

tehnice care să aibă ca scop să stabilească dacă modelul de cupă utilizat este

cel brevetat.

Instanța de apel a

respins această cerere cu motivarea că raportul de expertiză întocmit în cauză

a răspuns întocmai obiectivelor stabilite de instanță, iar cele susținute în

motivele de apel nu sunt însoțite de documente justificative.

În aceste condiții,

reaprecierea aspectelor invocate vizează temeinicia hotărârii de apel,

respectiv de reapreciere a elementelor de fapt avute în vedere de instanță cu

prilejul soluționării unei cereri de probatoriu.

În ceea ce privește

argumentul instanței de apel referitor la valabilitatea constatărilor personale

ale expertului până la înscrierea în fapt, trebuie subliniat că acesta vizează

folosirea de către pârâtă a cupelor protejate prin brevet; prin urmare, sub

acest aspect s-a avut în vedere o constatare personală a expertului,

înlăturându-se astfel apărarea în sensul copierii prin acesta a unui alt raport

de expertiză.

b. În ceea ce

privește folosirea de către pârâtă a cupelor protejate prin brevet, instanța de

apel și-a argumentat soluția prin trimiterea la raportul de expertiză și la

valabilitatea constatărilor personale ale expertului.

Reaprecierea

caracteristicilor constructive și funcționale indicate în susținerea criticii

excede dispozițiilor art. 304 C. proc. civ.

c. În ceea ce

privește eficiența economică, instanța de apel a apreciat că aceasta a fost corect

calculată, avându-se în vedere datele economice.

Procedând în acest

fel, instanța a soluționat aspectul în discuție motivând cu referire la datele

economice; instanța nu este ținută de neînsușirea datelor economice stabilite

de experți de către una dintre părți, dispunând în funcție de elementele

cauzei.

d. Prin cea de-a 4-a

critică de recurs se invocă, ca excepție ce ține de lipsa calității procesuale

active și pasive, inexistența contractului invocat în susținerea acțiunii, ca

urmare a decăderii din drepturile asupra brevetului pentru neplata taxelor de

menținere în vigoare a acestuia.

Calitatea procesuală

activă și pasivă este determinată de contractul de cesiune invocat de reclamant

în susținerea acțiunii și care a fundamentat soluțiile pronunțate de ambele

instanțe.

Critica de recurs

vizează de fapt valabilitatea acestui act juridic, iar analizarea clauzelor

contractului de cesiune este o activitate incompatibilă cu judecata în recurs,

din perspectiva art. 304 C. proc. civ.

e. În condițiile în

care instanța de apel a reținut, ca situație de fapt ce nu mai poate fi

reapreciată în recurs, că nu s-a dovedit faptul că societatea chemată în

garanție i-a livrat pârâtei-recurente utilaje protejate prin brevetul de

invenție, se constată că s-a făcut o corectă soluționare și a criticii

referitoare la modul de soluționare a cererii de chemare în garanție, din

perspectiva art. 60 C. proc. civ.

f. S-a făcut o

corectă soluționare și a criticii referitoare la acordarea atât a sumei

indexate, cât și a dobânzii, întrucât nu se realizează astfel o dublă

despăgubire a reclamantului.

Coeficientul de

inflație acoperă devalorizarea sumei datorate, astfel încât aceasta să

reprezinte o plată reală și efectivă; suma cu coeficientul de inflație este

echivalentul sumei care trebuia plătită la o dată anterioară.

Dobânda reprezintă

despăgubire pentru plata cu întârziere a debitului, în condițiile art. 1088 C.

civ.

Constatând, prin

urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă

aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și să dispună respingerea recursului

ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

nefondat, recursul declarat de pârâta SC C.E. Turceni SA împotriva Deciziei nr.

134 din 14 aprilie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru

cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 26 martie 2010.