ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3804/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data

de 26 octombrie 2009, reclamanții A.E., A.V. și A.M. (fostă A.) au chemat în

judecată Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând obligarea

pârâtei la soluționarea dosarului corespunzător dispoziției nr. 3881 din 14

decembrie 2005 emisă de Primarul Municipiului Iași.

În motivarea cererii, reclamanții

au învederat că prin dispoziția susmenționată s-a propus acordarea de

despăgubiri în condițiile Legii nr. 247/2005 pentru imobilul - construcție

demolată și teren în suprafață de 568,40 mp – situat în Iași.

Reclamanții au mai arătat că dosarul

lor a fost înregistrat la pârâtă sub nr. 13693/CC din luna decembrie 2005, fără

a fi soluționat, ceea ce echivalează cu un refuz nejustificat.

Prin sentința civilă nr. 4374 din

9 noiembrie 2010 Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut în esență că, întrucât de-abia în luna iunie 2010 a

fost completat dosarul reclamanților cu documentația necesară, nu se poate reține

nesoluționarea în termenul legal al cererii, în sensul art. 2 lit. h) din Legea

nr. 554/2004, urmând a fi parcurse, în ordinea de înregistrare, toate etapele procedurii

administrative prevăzute de Legea nr. 247/2005.

Împotriva sentinței au declarat recurs

reclamanții A.E., A.V. și A.M. (fostă A.) , criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Astfel, reclamanții au învederat

că instanța a reținut în mod eronat lipsa de culpă a pârâtei în nesoluționarea dosarului

de despăgubiri, deși, în raport de data înregistrării acestuia , rezultă cu

evidență intenția de tergiversare .

De altfel, au precizat

reclamanții, solicitarea completării documentației a intervenit la aproape 5

ani după transmiterea dispoziției Primarului municipiului Iași, actele cerute fiind

depuse la registratura comisiei în luna iunie 2010, fără însă ca pârâta să

procedeze la soluționarea dosarului de despăgubiri.

Analizând actele și lucrările dosarului

în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 304/1 C.

proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a

se dispune admiterea acțiunii, în sensul obligării pârâtei la soluționarea dosarului

de despăgubiri cu privire la imobilul situat în Iași.

Astfel, Curtea constată că, deși

dosarul corespunzător dispoziției nr. 3881 din 14 decembrie 2005 a Primarului municipiului

Iași a fost transmis pârâtei la finele anului 2005, a stat în nelucrare, fără a se proceda a parcurgerea procedurii administrative prevăzute de

Legea nr. 247/2005.

Referitor la mențiunea din

sentință privind necesitatea completării documentației privind imobilul în

discuție, se constată că, de-abia prin adresa nr. 13693/CC din 8 ianuarie 2010,

emisă după sesizarea instanței, pârâta a cerut Primăriei Iași actele

considerate necesare, care au și fost transmise de reclamanți în luna iunie 2010.

Curtea constată că pârâta a depășit

cu mult termenul rezonabil pentru soluționarea cererii de acordare a măsurilor reparatorii,

demersul din 8 ianuarie 2010, prin care se solicita completarea dosarului fiind

efectuat după chemarea în judecată a comisiei, aceasta nefăcând vreo referire la

necesitatea completării documentației până la data sesizării instanței .

Omisiunea legiuitorului de a stabili

în Legea nr. 247/2005 un termen în interiorul căruia să se deruleze fiecare etapă

a procedurii administrative de acordare a măsurilor reparatorii, nu poate conduce

la ideea că pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cadrul

marjei de apreciere ce i-a fost conferită, să procedeze discreționar și să manifeste

pasivitate.

În consecință, Curtea constată că

este evidentă intenția de tergiversare a soluționării dosarului de despăgubiri

al reclamanților, reținând că pârâta avea obligația, pentru respectarea termenului

rezonabil, să-și organizeze activitatea în așa fel încât să răspundă acestei cerințe,

cu atât mai mult cu cât, în prezenta cauză, procedura administrativă a debutat

în anul 2001 prin formularea notificării și nici până în prezent nu a fost emisă

decizia reprezentând titlul de despăgubiri.

Pentru considerentele expuse mai sus,

Curtea va admite recursul formulat și va modifica sentința, în sensul admiterii

acțiunii și obligării pârâtei la soluționarea dosarului de despăgubiri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.E.,

A. (fostă A.)M. și A.V. împotriva sentinței civile nr. 4374 din 9 noiembrie 2010

a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că admite acțiunea și obligă pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor la soluționarea dosarului aferent dispoziției nr. 3881/2005 a Primăriei

Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 29 iunie 2011.